Astfel de lucruri să spunem şi noi copiilor noştri, şi cât trăim, şi când ne apropiem de moarte şi să-i convingem că teama de Dumnezeu este cea mai mare bogăţie şi o moştenire care nu se pierde. Nu bani să le lăsăm, căci banii se pierd, ci respectul faţă de Dumnezeu şi evlavia care rămân […]
Nimeni nu va tăgădui că cea mai însemnată zi din viaţa unui om, după naştere şi botez, este cea a nunţii. De aceea, nu este surprinzător faptul că mişcările contemporane lumeşti şi instituţionale au ca scop anume nimicirea preacinstitei şi sfintei taine a cununiei. Pentru mulţi, căsătoria este doar un prilej de plăceri şi distracţii. […]
Unii oameni nu ştiu ce vor. Iată, cu câţiva ani în urmă a venit aici o tânără şi mi-a spus: „Părinte, nu mă pot hotărî ce cale să urmez. Vreau să mă căsătoresc, dar mă gândesc şi la monahism. Ce să fac?”. „Vezi ce te odihneşte duhovniceşte mai mult, îi spun, şi aceea să faci”. […]
1. Părinte, ce faceţi dacă un bebeluş strigă tare în biserică? Cânt mai încet. Vocea lui e mai importantă decât a mea. 2. Părinte, copilul meu de 4 ani fuge prin biserică. Ce e de făcut? Îi faceţi loc. Când o să fugiţi spre rai, o să vă bucuraţi dacă cineva vă face loc. 3. […]
Un mare procent din credinţa mamei se transmite copilului când este încă în pântecele mamei sale. Responsabilitatea revine direct mamei, dar indirect şi tatălui cu care femeia convieţuieşte. Viaţa duhovnicească a unui om începe din momentul zămislirii şi se derulează pe tot timpul şederii sale în pântecele mamei pe timpul celor nouă luni de gestaţie […]
A venit unul la mine şi-mi spunea despre necazurile cu soţia lui. Îi zic, deci: – Eşti un om atât de neghiob… – Ce spun eu acum sunt neghiobii? – Mari nerozii, zic. Soţia ta te iubeşte mult. – Da, dar îmi face… – Ţi le face ca să te sfinţească, dar pe tine nu […]
– Ce ți-a spus Părintele despre relațiile de cuplu, despre cum să te comporți? – Mi-a spus multe. Că trebuie să ne înțelegem, să ne rugăm împreună. Rugăciunea trebuie să fie comună. Când copiii mei erau studenți, îi spuneam că mă rog să treacă examenele. Odată, fiul meu, deși era un bun student, avea dificultăți […]
Se scula în fiecare dimineață și, înainte de a face ceva, se îndrepta spre locul unde avea icoanele. Își făcea semnul Crucii încet, cu evlavie. Lua cu mâna ei cea dreaptă paharul, pe care-l folosea drept candelă, și-l punea în mâna stângă, după care iarăși își făcea semnul Crucii. Apoi îl lăsa ușor pe masa […]
Am citit această povestioară care m-a impresionat foarte mult şi că orice lucru frumos şi folositor, încerc să o împart cu voi. Iarăşi sper ca printre aceste rânduri să găsească fiecare din noi gândul cel frumos. “Cu câţiva ani înainte de cel de-al doilea război mondial, exista un cuplu care se iubeau foarte mult. De […]
În toată viaţa ei a fost profund credincioasă. Sărbătorile le ţinea cu multă evlavie, chiar şi pe cele mai mici. Deşi nu ştia carte, avea socotelile ei şi ştia din vreme şi fără greş toate sărbătorile, posturile şi pomenirile anuale ale celor răposaţi. Milostenia îi era grija de căpetenie. Pe străini îi chema de pe […]
