Când afli pace neschimbată în calea ta, teme-te!

1596

Când afli pace neschimbată în calea ta, teme-te, pentru că eşti departe de cărarea pe care păşesc picioarele obosite ale sfinţilor.

Căci cu cât păşeşti mai sigur pe calea ce duce spre cetatea împărăţiei şi te apropii de cetatea lui Dumnezeu, cu atâta să ai mai mult ca semn tăria necazurilor ce te întâmpină. Și cu cât te apropii şi înaintezi, cu atât se înmulţesc încercările împotriva ta.

Când simţi deci în sufletul tău încercări mai felurite şi mai mari, să ştii că în acele timpuri sufletul tău a primit cu adevărat în ascuns o altă treaptă mai înaltă şi i s-a adăugat la starea în care se află un har nou.

Sfântul Isaac Sirul, Cuvinte despre sfintele nevoințe, vol. X, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1981, p. 241-242


Articole Asemănătoare
437

Cred, Doamne, ajută necredinței mele!

Cum se poate tălmăci versetul: Cred, Doamne, ajută necredinței mele? Acest verset este una dintre cele mai frumoase alocuțiuni pe care le cunoaștem din Sfânta Evanghelie. Este vorba despre stăpânul unui serv, care vine la Iisus cu rugămintea de a-i vindeca sluga. Nu era iudeu. Mântuitorul îl întreabă: Crezi tu că pot să fac eu […]

Articole postate de același autor
417

Focul dumnezeiesc în viața cuviosului Eftimie cel Mare

În viaţa Sfântului Eftimie cel Mare (sec. IV) este amintită o arătare minunată a focului dumnezeiesc în timpul Sfintei Liturghii. Într-o duminică, cuviosul Eftimie săvârșea Slujba Sfintei Liturghii cu ucenicul său Domeţian. La un moment dat, Trevan, care fusese sărăcin[1] (înalt funcţionar de stat al Siriei) și stătea în apropiere, vede cum un foc coboară […]