Când afli pace neschimbată în calea ta, teme-te!

1675

Când afli pace neschimbată în calea ta, teme-te, pentru că eşti departe de cărarea pe care păşesc picioarele obosite ale sfinţilor.

Căci cu cât păşeşti mai sigur pe calea ce duce spre cetatea împărăţiei şi te apropii de cetatea lui Dumnezeu, cu atâta să ai mai mult ca semn tăria necazurilor ce te întâmpină. Și cu cât te apropii şi înaintezi, cu atât se înmulţesc încercările împotriva ta.

Când simţi deci în sufletul tău încercări mai felurite şi mai mari, să ştii că în acele timpuri sufletul tău a primit cu adevărat în ascuns o altă treaptă mai înaltă şi i s-a adăugat la starea în care se află un har nou.

Sfântul Isaac Sirul, Cuvinte despre sfintele nevoințe, vol. X, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1981, p. 241-242


Articole Asemănătoare
98

Să sporim în sfinţenie!

Sfântul să se sfinţească şi mai mult. Deviza noastră a tuturor, şi a duhovnicilor, şi a monahilor, şi a mirenilor, aceasta trebuie să fie: să sporim în sfinţenie. Să nu stagnăm. Capitalul cel mai mare, cel mai bun, cel mai important, cel mai puternic pentru drumul nostru este sfinţenia! Sfânt este Dumnezeu şi întru sfinţi se odihneşte. Omul sfânt nu oboseşte pe […]

Articole postate de același autor
6369

Ce vremuri, Doamne, ce vremuri!

Aerul mirosea a flori de salcâm, a primăvară. Era o zi de început de mai, dar în sufletul Suzanei bântuia furtuna. O chinuiau de câteva săptămâni aceleaşi întrebări: Cum de nu l-a mirosit mai demult pe dragul ei soţior? Ce i-a făcut puştoaica? Cu ce l-a vrăjit? Poate că a înşelat-o înainte de a o […]