Călău sunt mie însumi, care am lăsat părerea celuilalt să-mi educe atât de mult viața

309

Ce a spus celălalt despre mine? De ce a spus? Cum m-a privit? Ce a gândit? Acum ce se va întâmpla? Și dacă? Nu cumva? Crezi? Și chinul nu mai are sfârșit…

Călău sunt mie însumi, care am lăsat părerea celuilalt să-mi educe atât de mult viața.

Obosit și istovit în privirile lor, în cerințele lor, boala lovește insistentă în ușa vieții mele, cerând după mintea mea, și trupul meu. Înainte de a se întâmpla aceasta, să încetăm și să rupem acest cerc vicios al gândurilor otrăvitoare. Să spunem: „Ajunge, până aici!”.

Să mă privească cât și cum vrea fiecare. Să spună ce vrea și iese de pe buzele lui. Însă eu, cu încăpățânare, voi face ceea ce simt și ceea ce cere inima mea cu ardoare. Ajunge să nu fac rău cuiva.

Să-mi trăiesc viața în felul meu. Să trăiesc și să mor eu, iar nu altul în locul meu.

Dumnezeu mi-a dăruit viața, iar eu nu o mai pot cheltui cu privirile celorlalți.

Preot Liviu


Articole postate de același autor
327

Ce este viaţa duhovnicească?

Viaţa duhovnicească este viaţa adevărată. Tot restul e materie. Materie este şi trupul nostru; pământ luat din pământ. Pământ, apă, foc şi aer – din aceste patru materii este construit trupul omenesc. El este construit în chip atât de iscusit şi de minunat, că nu se poate arăta nici descrie – şi totuşi, trupul este […]