Alungarea gândurilor rele

402

Pe lângă dispreţuirea şi respingerea gândurilor, este necesară alungarea lor, care nu se poate face decât prin rugăciune. Sfântul Grigorie Sinaitul a scris un capitol întreg, intitulat „Despre alungarea gândurilor”, în care citim: „Nici un începător nu poate alunga vreodată vreun gând, dacă nu-l alungă Dumnezeu. Căci numai cei puternici pot război şi alunga gândurile; dar şi aceştia nu de la ei alungă gândurile, ci împreună cu Dumnezeu poartă războiul împotriva lor, ca unii ce au îmbrăcat toate armele Lui. Iar tu, venind gândurile, cheamă pe Domnul Iisus, des şi cu stăruinţă, şi vor fugi. Căci nerăbdând căldura inimii izvorâtă din rugăciune, fug ca arse de foc".

Numele Domnului Iisus îl biciuieşte pe diavol, iar prezenţa harului divin produce o căldură harică în inimă. Aceste două lucruri: numele lui Iisus şi căldura inimii ard neghina gândurilor rele, alungându-le din minte. Celui căruia îi lipseşte puterea de a se ruga, Sfântul Grigorie Sinaitul îi spune: „Cel ce nu are lucrarea rugăciunii, le biruie în alt chip, urmând lui Moise. Căci sculându-se [acesta] şi întinzându-şi mâinile şi privirea la cer, le va pune pe fugă Dumnezeu însuşi". Iar Sfântul Isihie Sinaitul ne povăţuieşte: „Deci oricând şi ori de câte ori se întâmplă să se înmulţească în noi gândurile rele, să aruncăm în mijlocul lor chemarea Domnului nostru Iisus Hristos, şi le vom vedea îndată împrăştiindu-se ca fumul în văzduh, cum ne învaţă experienţa".

Omul nu se poate elibera de gândurile demonice prin propriile sale puteri. Chiar dacă ne considerăm înţelepţi, trebuie să ignorăm orice gând şi să ne punem toată nădejdea în Dumnezeu, rugându-L: „Doamne, rânduieşte acest lucru cum voieşti Tu şi cum ştii Tu!”. Acest citat este semnificativ, ştiut fiind că, la vreme de ispită, mulţi încearcă să se confrunte cu ea prin resursele proprii lor - însă raţiunea lor nu poate birui gândurile demonice, oricât de înzestraţi ar fi în această direcţie. Să reţinem faptul că, în lupta cu gândurile pătimaşe, nu luptăm pur şi simplu împotriva unui gând rău, ci împotriva diavolului însuşi.

Mitropolit Hierotheos Vlachos, Psihoterapia ortodoxă: știința sfinților părinți, traducere de Irina Luminița Niculescu, Editura Învierea, Arhiepiscopia Timișoarei, 1998, p. 271-272


Articolul Precedent
Articole Asemănătoare
1100

Dumnezeu n-ar nevoie de o făptuire mare, cât de o dorinţa nobilă

Căci Dumnezeu n-ar nevoie de o făptuire mare cât de o dorinţa nobilă. Dumnezeu n-alege un suflet virtuos plecând de la faptele lui, ci de la dorinţa lui nobilă îndreptată spre El şi de la o inima plină de zdobire. Cum nu-l desparte de El pe păcătos plecând de la faptele lui; fiindcă adeseori faptele […]

Articole postate de același autor
536

Pr. Nicolae Tănase: „Ortodocșilor, mergeți voi în rai și copiii la baptiști!”

De ce noi românii nu tăbărâm pe orfelinate și pe creșe [pentru adopție]? Pentru că suntem ortodocși.Pentru că ne batem continuu în piept: dreapta credință. Ce dreaptă credință este asta când tu stai acasă și puțin te interesează? Și citești Psaltirea o dată în zi, de patru ori pe zi faci pravila. Ce ortodox ești […]