Actualitate

Ai grijă, mamă!

581

Lacrima pruncului tău care plânge
E culeasă de-un înger
Şi-ţi va fi dată ca hrană,
Ai grijă, mamă!

Gândul tău bun sau rău însoţindu-l,
Bucuria sau mânia ta sfătuindu-l
Ţes pruncului frumoase ori proaste veşminte,
Ai grijă, mamă, ia aminte!

Trufia oarbă şi nestăpânirea,
Dorinţele nesăbuite şi neîngrijirea
Durează pruncului tău, neabătute, pieirea.

Timpul pe care i l-ai pierdut de departe,
Casa în care n-ai luminat ca o candelă-n noapte,
Serile-n care nu i-ai spus rugăciunea de-a rândul
Se surpă peste copilul tău ca mormântul.

Pe ce ai pus temelie crescându-l,
Aceea-i va subţia sau învârtoşa gândul,
Aceea-i va fi lumină sau rană
Ai grijă, mamă!

Ioana Carp


Articolul Precedent
Articole Asemănătoare
138

Când crești copii, cum să-ţi mai faci timp pentru rugăciune?

Astăzi trăim o viață foarte stresantă și extenuantă, încât mulți zic: „Nu mai am timp nici măcar de rugăciune. La sfârșitul zilei sunt atât de obosit.” Părintele Paisie sfătuia: Este mai bine pentru o mamă să se ocupe de creșterea copiilor…O mamă (dacă nu lucrează cu normă întreagă) le poate vorbi copiilor săi despre Hristos; […]

Articole postate de același autor
172

Omul credincios se aseamănă copiilor: râde cu lacrimi pe obraz

Credinţa în Dumnezeu este o mare experienţă a omului, cea mai mare. Ea cere toată fiinţa şi toată energia noastră spirituală; ea cere dilatarea la maximum a fiinţei noastre interioare. Credinţa nu înseamnă subiectivism şi nici lipsă de mărturii. Credinţa nu înseamnă proprie înşelare acolo unde mintea nu poate ajunge. Credinţa este o stare morală […]