Descoperire istorică în inima capitalei. Prima biserica din Chişinău, dar şi fostul Muzeu Bisericesc, unde a locuit mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, au fost scoase la lumină de o echipă de arheologi, condusă de istoricul Sergiu Musteaţă.
Potrivit specialiştilor, zona de lângă Teatrul Naţional Eugen Ionescu, de pe bulevardul Grigore Vieru, ar putea deveni atracţie turistică pentru iubitorii de istorie şi arheologie, informează Moldova 1.
Nina Negru locuieşte în preajmă. Femeia povesteşte că a studiat istoria şi mereu s-a întrebat unde era amplasat Muzeul Bisericesc. „Bănuiam că prin zona aceasta, unde oamenii aruncă gunoaiele, lângă Teatrul Eugene Ionescu. După 1990, am ţinut legătura cu ultimul preot paroh din Biserica „Sfântul Arhanghel Gavriil", biserică peste care este acum teatrul. Preotul Paul Mihail a venit şi plângea pe aici văzând cum oamenii aruncă gunoaie şi spunea că aici a fost muzeul.”
Potrivit istoricului Sergiu Musteaţă, clădirea care a fost construită încă la finele secolului XVIII şi în care a trăit primii ani mitropolitul Bănulescu-Bodoni avea vreo 20-22 de metri în lungime. Până acum, săpăturile efectuate pe o suprafaţă de 20 de metri pătraţi, la o adâncime de aproximativ trei metri, au scos la lumină fundamentul unei sobe şi cărămizi arse, zăvorul unei uşi şi câteva elemente din metal.
„În primul rând, am descoperit urmele, o treime din această construcţie. Este vorba despre intrare. Vedeţi foarte bine treptele de la intrare, care se văd şi pe unele fotografii din interbelic. Apoi fundaţia propriu-zisă şi câteva zone de interior. Nu ştim exact câte camere a avut, nu s-a păstrat niciun plan, vom căuta în arhive. Din punct de vedere arheologic, din păcate nu a rămas prea mult. Ne uităm şi vedem că clădirea a fost demolată, iar piatra a fost culeasă, adunată, cred că a fost refolosită”, a spus istoricul Sergiu Musteață.
Din puţinele imagini de arhivă analizate de specialişti, sub fiecare geam al casei erau nişte găuri, care făceau parte dintr-un sistem de ventilare.
„Avem o fotografie, probabil după cel de-al Ddoilea Război Mondial, după bombardamente şi rămăşiţe. Biserica după cum vedeţi s-a păstrat, a supravieţuit războiului şi bombardamentelor la care a fost supus Chişinăul, iar în spate vedem coloanele acestui edificiu pe resturile căruia suntem noi astăzi”, a remarcat doctorul în istorie, Ion Tentiuc.
Mădălina Movilă este studentă la Universitatea Ion Creangă, Facultatea filologie şi istorie. Chiar din primele zile a participat la săpături şi spune că este mândră să ia parte la această descoperire.
„Iniţial, când am venit aici, am văzut doar pământ şi iarbă, după care, prin muncă, am descoperit temelia casei în care a trăit Gavriil Bănulescu-Bodoni. Este destul de frumos şi impresionant. Credem şi sperăm că o să ajungem în pivniţa care se află sub această temelie.”
Potrivit specialiştilor, lucrările de reconstrucţie vor dura în jur de doi ani. Şantierul arheologic va fi conservat pe perioada de iarnă, iar săpăturile vor fi reluate în primăvară.
Istoricul Sergiu Musteață, cel care conduce echipa de arheologi, își exprimă speranța că vestigiile vor fi conservate și valorificate, iar proiectul ar putea deveni un exemplu de arheologie urbană.
Pe 3 septembrie 2016, Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni a fost canonizat la Mănăstirea Căpriana. Gavriil Bănulescu-Bodoni a fost primul conducător al Bisericii Ortodoxe din Basarabia, iar pe parcursul celor 9 ani cât a fost la cârma acesteia au fost construite 200 de biserici, primul seminar teologic, tipografii, dar și clădirea actualei Mitropolii a Moldovei. Tot atunci a fost restaurată Mănăstirea Căpriana, acolo unde a şi fost înmormântat.
