Actualitate

Părinţilor, educaţi-vă copiii să fie recunoscători şi mulţumitori!

960

Feriţi-vă de oamenii nerecunoscători! Dacă vedeţi un om nemulţumitor, rugaţi-vă pentru el fără ca să-l judecaţi. Părinţilor, educaţi-vă copiii să fie recunoscători şi mulţumitori! Aceste calităţi sunt cele mai importante pe care trebuie să le cultivaţi la copii.

Educaţi în copii credinţa şi recunoştinţa, iar toate celalte cunoştinţe – se vor adăuga. Iar dacă credeţi că recunoştinţa de la sine va răsări şi rodi în inima copiilor voştri, să ştiţi că vă înşelaţi amarnic: diavolul nu va sta cu mâinile în jos, ci se va strădui să semene nerecunoştinţa diavolească în inimile copiilor, căci el însuşi, este nerecunoscător faţă de Dumnezeu. Şi atunci voi, părinţilor, veţi culege roadele nepăsării voastre şi roadele celui mai îngrozitor viciu – al nemulţumirii, din cauza căruia singuri veţi suferi şi vă veţi înspăimânta. Şi doar după multe şi grele încercări, copiii voştri vor conştientiza greşelile comise.

De multe ori sunt întrebat cum trebuie să ne rugăm şi ce este rugăciunea. Răspunsul îl găsim la Sfinţii Părinţi care spun foarte simplu: A te ruga înseamnă a mulţumi. Cultivând recunoştinţa, noi cultivăm în sine viaţa duhovnicească. Noi cultivăm în sine creştinul.

Trebuie să mulţumim pentru fiecare om întâlnit în viaţa noastră. Nu trebuie să ne intereseze dacă ei ne sunt sau nu recunoscători. Să ne străduim să avem o inimă recunoscătoare şi mulţumitoare în orice situaţie.

Arhimandritul Tihon Şevkunov

sursa copilortodox.wordpress.com


Articole Asemănătoare
472

Eu nu ştiu ce înseamnă să nu mai vrei să crezi!

– Aţi spus că atunci când nu-L mai trăieşti pe Dum­nezeu, să crezi că totuşi L-ai simţit odată. Ce faci atunci când nu vrei să crezi? – Maică, eu nu ştiu ce înseamnă să nu mai vrei să crezi! A, dacă nu vrei să crezi, asta înţeleg. Să nu crezi. Dar, dacă ai crezut şi […]

Articole postate de același autor
155

Rătăcire…

Doamne, poate am îmbătrânit? Dacă tot mai mult m-apasă cerul, Și la ceas mai des ca ieri privesc, Și îmi pare mai adânc ungherul…   Mi se-afundă pașii în pământ, Și îmi pare ceaiul ca pelinul, Nopțile sunt albe și-n decor, Îmi apare gândul ca străinul…   Parcă m-am legat de-un căpătâi, Pustiit și rece […]