Actualitate

Pr. Constantin Necula, la începutul postului: Să ne dăm seama dacă suntem ok ca oameni, la vremea de acum a dezbinării generalizate

167

Postul Sfintelor Paşti este un bun prilej ca "să ne dăm seama dacă suntem ok ca oameni", mai ales "la vremea de acum a dezbinării generalizate".

Întrebat ce ne poate oferi Postul Sfintelor Paşti, preotul Necula a răspuns: "O aventură de Har. Ne putem cunoaşte limitele, dincolo de părerea despre noi înşine. Poate că acesta este cel mai important exerciţiu legat de postire. Să ne dăm seama dacă suntem ok ca oameni, pentru că Postul cel Mare are şi sensul acesta de a ne asuma omenia. La vremea de acum a dezbinării generalizate, cred că acest exerciţiu al reînomenirii noastre devine extrem de important. Fundamental. De aici şi repetabilitatea exerciţiului. Pentru a nu crede că am dobândit ceva fără să încercăm înnoirea firii noastre. În planul tainic, al vieţii intim credincioase, împărtăşirea cu Trupul şi Sângele Mântuitorului este punctul culminant al postirii. A te împărtăşi cu Hristos înseamnă a fi părtaşi Învierii".

Pentru a putea posti, ne trebuie "nădejdea că orice ar fi, oricât ar fi de puţin efortul nostru, el este luat în seamă de Hristos, bucurosul nostru Dumnezeu".

"Nimic din ce încercăm să facem pentru sufletul nostru nu e lipsit de sens. Apoi, nădejdea trebuie legată de conştiinţa că nu avem un Dumnezeu care se vrea linguşit şi idolatrizat, ci unul care se împlineşte ca mod de viaţă, ca bucurie de a fi. Postirea refuză norma, pentru că dovedeşte libertatea de a împlini articularea noastră în Trupul cel tainic al Mântuitorului, care este Biserica. Nădejde, conştiinţă şi o inimă care bate pentru mântuire. Nu e greu, e imposibil fără Hristos", spune părintele Constantin Necula.


sursa agerpres.ro


Articole Asemănătoare
860

Duminica a IV-a din Postul Mare, a Sfântului Ioan Scararul

Sfântul Ioan Scărarul a scris cum a trăit şi a trăit cum a scris. De aceea, în duminica a patra din Postul Sfintelor Paşti, el este pomenit ca „scară” sau întăritor al celor ce se nevoiesc şi urcă duhovniceşte, atât prin pilda vieţii sale, prin scrisul său, cât şi prin rugăciunile sale pentru cei ce […]

Articole postate de același autor
10545

„Dacă diavolul te-o pus să mă tulburi, să mori!”

Părintele Arsenie mergea la mănăstire la Vladimireşti şi mărturisea maicile, acolo. Şi îmi spuneau maicile din Gura Râului cum le mai predica! După ce făceau vecernia, le mai vorbea celor care erau acolo. Şi, dacă era ceva de spus să audă şi maicile, le lăsa în biserică, iar dacă nu, le trimitea afară. Şi-mi ziceau […]