Actualitate

Când ţi se oferă ceva din iubire, trebuie să primeşti

559

Șovăiam mereu să primesc daruri, chiar şi din partea unor prieteni, pe care, astfel, îi supăram, fără să vreau. Părintele „văzu” această slăbiciune a mea, în spatele căreia, deşi „idealizată”, se ascundea mândria, şi vru să mă scape de ea. Eu nu-i vorbisem niciodată despre această problemă. Odată, îmi spuse brusc:

‒ Când ţi se oferă ceva din iubire, trebuie să primeşti.

Intervenţia Bătrânului, directă şi cu ţintă precisă, mi-a readus în minte nişte vorbe ce mă impresionaseră mult în adolescenţă: „Deşertăciune este tot ce iei din egoism, veşnicie ceea ce primeşti cu iubire, pentru a oferi bucuria reciprocităţii celui care îţi face darul din iubire”.

Un prieten de-ai mei, cu preocupări ascetice, se gândea să păstreze o mică parte a banilor săi pentru nevoile personale, iar restul să-l dea milostenie.

Şovăia, totuşi, pentru că ceea ce urma să păstreze pentru nevoile proprii era mult prea puţin. Îi mărturisi Părintelui acest gând, iar Bătrânul îi răspunse:

‒ Pentru ce te frămânţi cu asemenea lucruri, binecuvântatule? Ţine pentru tine câţi bani vrei şi îndreaptă-ţi întreaga strădanie spre a-L iubi mai mult pe Hristos, şi-atunci, toate problemele se vor rezolva de la sine.

Părintele Porfirie KafsokalivitulAntologie de sfaturi şi îndrumări, Editura Bunavestire, Bacău, pp. 43-44


Articolul Precedent
Articole Asemănătoare
71

Fără dragoste totul îţi este plin de trudă şi neputinţă

Ascultă, fiică, aceste cuvinte despre nespusa îndrăzneală a iubirii: din iubire Fiul omului se smereşte, învaţă, îngrijeşte, hrăneşte, adapă, îndreaptă şi cârmuieşte, dă bucurie, îndură chinuri, iartă şi moare: „Fiul omului n-a venit să I se slujească, ci ca să slujească El şi să-şi dea sufletul răscumpărare pentru mulţi” (Matei 20,28). Când slujeşte, slujeşte cu […]

Articole postate de același autor
621

Dumnezeu are grijă de noi

Înaintând lângă mine printre brazi şi vorbindu-mi despre măreţia lui Dumnezeu, pe care o exprima natura însăşi, de la mici tufişuri până la copacii înalţi, Gheronda Porfirie mi-a zis, brusc: ‒ Câte ace are acest brad? ‒ Câte să aibă… milioane! ‒ Bine, bine, dar eu vreau să ştiu exact câte are! ‒ Păi, ca […]