Cuvintele nu vă vor învăța cum să vă rugați. Dragostea vă învață cum să vă rugați. Dorința de a fi cu Domnul vă învață cum să vă rugați. Poți să te rogi citind carte după carte de rugăciuni, dar dacă nu ești cu Domnul, care-i rostul?
Deci, în ceea ce privește pravila de rugăciune, când un frate intră în mănăstirea mea, nu îi dau o pravilă anume de rugăciune. Îi zic: ” Du-te și roagă-L pe Domnul să te învețe să te rogi. Singura ta grijă, în mănăstire fi ind, este să te îndrăgostești de Domnul. Dute și-L caută. Și când Îl vei găsi, vino și zi-mi, și atunci îți voi da un canon de rugăciune.”
Suntem plini înlăuntrul nostru de ”animale sălbatice”: lăcomie, mânie, invidie, gelozie, poftă trupească... toate patimile care ne mănâncă de vii... lenea, iubirea de sine (egomania), toate acestea care ne ucid... și, când tu îți zici ”vreau să mă rog”, toți acești monștri care sălășluiesc înlăuntrul tău încep să urle: ”nu vreau să mă rog, pleacă de aici cu ideile acestea!”
Dau deseori exemplul acesta oamenilor: e ca și cum ți-ai construi casa în pădure și, după ce ai terminat-o, afl i că un urs uriaș sălășluiește chiar în spatele casei tale. Nu vrei să ucizi ursul, dar nici nu vrei ca ursul să te ucidă pe tine... Prin urmare, va trebui să respecți acest animal, să păstrezi o distanță de el și să încerci, încetul cu încetul, să te apropii de el, dar totuși sufi cient de departe ca să poți și fugi de el, la nevoie. Și apoi începi să-l hrănești câte puțin, zilnic. El va veni un pic mai aproape, apoi tu îi vei da și mai multă mâncare și, până la urmă... va deveni dependent de hrana ta.
Deci hrăniți-vă pe voi înșivă cu rugăciunea! Zilnic! Începe cu o rugăciune pe care o poți face zilnic, o anumită cantitate. Apoi adaugă la ea, lasă-ți sufl etul să guste și sa vadă cât de bun este Domnul.... și, în cele din urmă, vei vrea mai mult, până vei ajunge să nu mai poți trăi fără această ”mâncare”.
"Convorbiri pe pământ rusesc", Ed. Egumenița, Galați, 2015, pag.18