Îşi împarte salariu de primar cu cei nevoiaşi. Mai există în Moldova oameni cu suflet mare

13969

Un fost preot, care acum este primar al satului Băxani, din raionul Soroca, consideră că salariul de 4000 de lei (MD) este prea mult pentru el şi familia sa, aşa că a hotărât să-i ajute şi pe cei săraci. Din banii pe care-i câştigă, el cumpără pâine şi o împarte la nevoiaşi, relatează Moldova 1.

Ghenadie Pereteatcu s-a lăsat cu greu convins să vorbească despre faptele pe care le face. Primarul cumpără pâine pentru 50 de bătrâni din sat, de două ori pe săptămână.

Nu este la primul său gest caritabil. Până să ajungă primar, Ghenadie Pereteatcu a fost paroh al bisericii din localitate și îi ajuta pe cei săraci cu ce putea. A deschis şi o cantină socială în care nevoiașii pot veni să mânânce o dată pe sâptămână.

„Ideea a pornit văzând greutățile oamenilor și văzând necazurile pe timp de iarnă. Pentru majoritatea bătrânilor era practic imposibil de a se deplasa la magazin și de a-și cumpăra pâinea. 4000 de lei cineva spune că este puțin, pentru mine este suficient”, spune Ghenadie Pereteatcu, primar al satului Băxani.

Chiar dacă are cea mai numeroasă familie din sat, adică îngrijeşte de cinci copii, din salariul de primar, 4000 de lei, le reușește pe toate. Este susţinut de cei de acasă, dar şi de locuitorii satului.

Recent, în presă au apărut nişte imagini cu mai mulţi deputaţi care s-ar fi plâns că abia de supravieţuiesc din salariul care variază între zece şi 20 de mii de lei. Gestul lor a fost criticat dur de opinia publică.

Sursa: trm.md


Articole Asemănătoare
6467

Dacă Dumnezeu mi-ar oferi încă o bucată de viață…

Dacă pentru o clipă, Dumnezeu ar uita că nu sunt decât o paiață de cârpă și mi-ar oferi o bucată de viață, fără îndoială că n-aș spune tot ceea ce gândesc, dar m-aș gândi la tot ceea ce spun. Aș aprecia valoarea lucrurilor, nu pentru ceea ce valorează, ci pentru ceea ce ele înseamnă cu-adevărat. […]

Articole postate de același autor
2393

Plimbare prin târgul lumii cu temele nefăcute

(Scrisoare către fratele meu preot) După o perioadă lungă de tăcere, îndrăznesc să-ți scriu ție, fratelui meu. „Mai lesne este pentru noi să iubim tăcerea”, dar cele ce se petrec acum, mă îndeamnă să vorbesc. Nu-s convins că-mi vei citi răvașul până la capăt. Bănuiesc că-mi vei zice că nu mi-ai cerut sfatul. Ai tot […]