1. „Stinsu‑s‑au iscodind iscodiri”. Adică a pierit toată credinţa, toată simplitatea atunci când iscodeşti toate şi toate pricinile.
2. Singura noastră salvare este să ne întoarcem la simplitatea noastră, la prostimea noastră, ca să nu mai iscodim cu mintea toate şi să ne pierdem credinţa.
3. Înţelepciunea lumii acesteia nebunie este înaintea lui Dumnezeu. Adică dacă nu crezi că Dumnezeu ne‑a dat toate descoperirile şi înlesnirile lumii moderne te depărtezi de El. Crezi că toate sunt de la om, cu puterea omului.
4. Ăştia, occidentalii, sunt mai răi decât comuniştii. Ei au spus „Drepturile Omului”. Dar pentru că omul este plecat din tinereţile lui spre cele rele, el spune: „Am dreptul să fac orice fărădelege pentru că aşa vreau eu!” Adică dă libertate la patimi. Ăştia vin cu vicleşug şi caută să te câştige încet‑încet, nu te luptă pe faţă.
5. Drepturile omului sunt o cursă pentru a legaliza păcatul. Adică să nu poţi să spui nimic împotriva celor ce păcătuiesc, pentru că sunt apăraţi prin lege.
6. Dumnezeu dragoste este. Ai dragoste, eşti cu Dumnezeu. Nu ai dragoste cu aproapele, nu e Dumnezeu cu tine. Trebuie dragoste de aproapele, dar nu numai de cei prieteni, ci şi de vrăjmaşi.
7. Este foarte simplu, cum spun grecii – „kalo gheros”, adică bătrân bun. Adică trebuie să ai bunătate. Deci noi, ca şi călugări, am ieşit din lumea asta ca să avem bunătate, să nu mai fim ca lumea.
Părintele Dionisie Ignat, Apoftegme, Sfânta Chilie Vatopedină a Sfântului Marelui Mucenic Gheorghe, Kolciu, Athos, 2013
