Din Arhimandritul Arsenie Papacioc, Scrisori către fiii mei duhovnicești, Mănăstirea Dervent, Constanța, 2000, p. 184
Iubeşte pe cel căzut şi păcătos, câtă nevoie are de tine!
Dumnezeu vrea de la noi bunătate, milostivire faţă de oamenii nefericiţi, slabi, faţă de cei căzuţi şi dispreţuiţi, chiar şi faţă de cei pe care s-ar părea că avem depline drepturi de a-i socoti lepădaţi: faţă de hoţi, de bandiţi, de curve, de ucigaşi. „Cum aşa”, veţi întreba, „suntem datori să îi iubim şi pe ăştia?” […]
Să ne ajutăm copii să-L cunoască pe Dumnezeu cel Viu…
Să începem cu câteva istorioare din viaţă. …O biserică nu prea mare la marginea oraşului. Se citeşte pericopa evanghelică. În acest moment se deschide uşa bisericii şi o tânără mamă, însoţită de doi copilaşi, intră în biserică. Copilul mai mărişor, care pare să aibă vreo trei ani a ezitat puţin lângă mama sa şi a […]