A fi e mai greu decât a ști
În cadrul serilor duhovnicești de la biserica ,,Întâmpinarea Domnului'', USM, a venit, la o discuție dedicată zilei Internaționale a Copilului, părintele diacon Sorin Adrian Mihalache, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă ,,Dumitru Stăniloae'' din Iași.
În ziua de miercuri, 1 iunie, subiectul a vizat ,,Viaţa spirituală şi dezvoltarea armonioasă a copiilor”.
Fiind coordonator al Centrului de Studii Interdisciplinare în Religie şi Ştiinţă al Fundaţiei „Solidaritate şi Speranţă“, implicat şi în alte proiecte şi activităţi cu specific interdisciplinar, precum și tată a 3 copii, invitatul serii a creat o atmosferă spirituală în care i-a antrenat pe cei prezenți.
Domnul profesor s-a axat pe două aspecte principale:
- Modalități de cultivare a valorilor creștine și a virtuților la copii ;
- Piedici care apar în calea creștinului ce tinde să ducă o viață spirituală.
Mulți dintre noi încearcă să-și educe copiii într-o manieră religioasă, uitând de propria trăire. Și aici a fost subșiniat faptul că ,,În educația spirituală a copiilor există un principiu: părinții nu pot să dăruiască copiilor ceea ce ei nu dețin deja. Astfel, aceștia nu ar putea să își învețe copii să fie pașnici, milostivi, duhovnicești, dacă ei nu sunt așa. Este foarte important ca odraslele să fie ajutate în acest sens, dar nici să nu să se piardă din vedere propria lucrare duhovnicească. Cercetând viața noastră și dând slavă lui Dumnezeu pentru ceea ce ni s-a întâmplat, copiii vor vedea cum credința se împletește natural în viața noastră. Cum putem să-i învățăm pe copii să se roage, dacă ei nu ne văd niciodată rugându-ne? Și de unde să învețe copiii frumusețea virtuților, dacă ei nu le văd întrupate în noi?’’. Nu trebuie să punem fapta bună a noastră mai presus de omul din față.
Partea a doua a discuției a punctat impiedimentele ce nu permit unui om să trăiască duhovnicește; cu toate că nu ducem lipsă de oameni religioși, oameni spirituali se găsesc foarte rar.
Aceste 3 elemente constituie un cerc vicios care ne privează de bucuria de a-L cunoaște pe Dumnezeu în interiorul nostru.
Competiția scoate din joc compasiunea, suprasolicitarea senzorială cultivă pofta, dispersează atenția, omul nu mai are timp să fie singur cu el și cu Dumnezeu, iar cultura consumistă exclude contemplația, omul devenind devorator de hrană, bunuri, servicii.
Locul ispitirii a ajuns să stea în buzunarul omului: telefonul oferă: discotecă pe loc, cinematograf, bibliotecă, muzică etc.
În locul acestor bucurii perisabile ar trebui să punem Evanghelia – bucurie duhovnicească inepuizabilă. Citând din spusele sfinților, părintele diacon a amintic despre necesitatea ultivării virtuților, lucru anevoios, căci ,,Virtuțile se cultivă cu foarte multă osteneală, în fiecare zi, pe parcursul întregii vieți.’’
Au consemnat pentru Altarul Credinţei
Cebanu Ecaterina
Maria Cucuta-Rujină
*
*
*
*