Lumea e grăbită.
Nu mai are timp pentru lucruri cu adevărat importante: să se roage, să aibă grijă de sine și de cei dragi... E într-o permanentă goană... să reușească cât mai multe... Și tot nu apucă să le rezolve și să le aranjeze pe toate...
„Suntem grăbiți pentru că viața este scurtă și credem că ar trebui să avem totul aici.”, explică Maica Gavrilia Papaiannis.
Poate dacă am fi conștienți că viața pământească e doar un început, e o pregătire pentru veșnicie... am trăi și am prețui altfel fiecare clipă.
Ne-am grăbi încet! Am încerca să parcurgem fiecare zi cu mai mult folos duhovnicesc!
Pentru că altă cale nu este, după cum afirmă părintele Arsenie Boca, „ca să ne mântuim şi să moştenim cu Dumnezeu viaţa veşnică, trebuie să o cunoaştem şi să o trăim cu Dumnezeu, încă din viaţa aceasta vremelnică. Trebuie, adică, să fim străbătuţi şi locuiţi de Dumnezeu, ca să se arate în noi viaţa dumnezeiască. Iar, pe de altă parte, precum nu se află vrajbă în Dumnezeu, aşa să nu se afle nici între cei ce-L au pe El ca temelie a vieţii. Starea de pace cu toată făptura e o minune aşa de mare, încât uimeşte lumea şi o sileşte să recunoască într-aceasta fapta lui Dumnezeu.”
Să ne pătrundem și să urmăm aceste adevăruri!
Preot Octavian Moșin
