De patru ani predau Religia în Liceul Teoretic ”Litterarum”. Astăzi am trăit clipe aparte la spectacolul Adio clasele primare realizat de elevii din a IV-a C.
Am descoperit copii atât de dulci, talentați și cu multă dăruire. Cel mai mult m-a impresionat spiritul de echipă, de familie. Asta se simte în această instituție: ești ca acasă. Toți sunt una: un gând, un mers... același jug al dascălilor implicați în creșterea și formarea unor personalități.
În această instituție îmi sunt dragi toți oameni: portarii te salută cu o deosebită dragoste, doctorița este implicată în menținerea stării de sănătate a celor din instituție, cei de la cantină au grijă să fie toți ospătați cu ceva delicios, fiecare pedagog te întâmpină cu zâmbet și îți urează o zi liniștită, copiii te îmbrățișează și îți spun că te iubesc. Oare de ce mai este nevoie să te simți fericit și împlinit? Chiar dacă nu te vezi o perioadă cu cei din liceu, când revii simți că îți duc dorul!
Tot în această zi o dulceață de copil din clasa a III-a a scris un mesaj de mulțumire către Dumnezeu, care m-a răscolit profund:
”Dragă Domnule,
Mulțumesc că mi-ai dat o viață perfectă: familie, prieteni minunați, un noroc mare și darul de a cânta. De unde Ai atâta bunătate și iubire pentru oameni? Ești minunat! Când voi ajunge la cer, vreau Să-ți mulțumesc direct!”
Mă bucur că elevii din familia ”Litterarum” știu să prețuiască familia, prietenii și darurile cu care au fost înzestrați. Știu că Dumnezeu veghează, îi ajută și sunt convinși că ”stația terminus” este întâlnirea cu El.
Preot Octavian Moșin
