Vântul pustiirii (Urgia cereasca)

189

Ultima poezie profetică – a Sfântului Ioan Iacob Hozevitul

Iarăși lupte, iarăși sînge
Iarăși zgomot de război,
Iarăși lacrimi nesfîrșite,
Iarăși valuri și nevoi!

Cînd a șters sărmana lume
Lacrima de pe obraz,
Au venit năpraznic iarăși
Alte valuri de necaz.

Văduvele iar vor plînge
Cu bătrînii cei sărmani
Și copiii vor rămâne
Iar cu miile orfani.

Pustii-se-vor orașe
Și pe mulți îi vor robi,
Unde sunt cântări deșarte,
Gloanțele vor dănțui.

Iar în locul răsfătării
Și al luxului nebun,
Va domni de-acuma groaza
Și cutremurul de tun.

Care azi, (de zburdăciune),
Umbla goi, nerușinați,
Vor ajunge ca să umble
De nevoie dezbrăcați.

Când sporește răutatea
Se scârbește Dumnezeu,
Pentru asta vin în lume
Și războaiele mereu!


Articole Asemănătoare
2218

Fiecare păcat este un atac împotriva lui Dumnezeu

Dumnezeu este ultima ţintă a tuturor păcatelor. Când minţi, minţi înaintea lui Dumnezeu. Când furi, furi înaintea lui Dumnezeu. Când te mândreşti, te mândreşti înaintea lui Dumnezeu. Când urăşti, Îl urăşti pe Dumnezeu. Când faci un jurământ, drept sau nedrept, îl faci înaintea lui Dumnezeu. Când desfrânezi, arunci cu necurăţie asupra lui Dumnezeu. Când nu-ţi […]

Articole postate de același autor
1150

Împăcare

Cu sufletul spre Domnul am strigat: Iisuse-al meu, de pacea Ta mi-e sete. Mă ține lutul meu, de lut legat, Și-n van vrea fierea lumii să mă-mbete. Spre Tine merge dorul meu întreg, La Tine-mi este orișice dorire. Ci lasă-mă de lut să mă desleg, Să vadă sufletu-mi a Ta marire. Mi-e sete de odihnă, […]