Toată viaţa cădem şi ne ridicăm, ne poticnim şi ne îndreptăm…

2360

Eu, spre deosebire de tine, nu mă îndoiesc de mila Domnului faţă de tine. Dar oare ştii de ce? Pentru că ţi-ai dat inima neîmpărţită Domnului şi ai păstrat aceste simţiri chiar în vremuri în care puţini sunt cei care mărturisesc pe faţă că sunt credincioşi.

Cine nu are păcate mai mici sau mai mari, cine este eliberat de neputinţele omeneşti şi de năvălirea vrăjmaşului atunci când se tulbură conştiinţa? Furtunile trec şi omul iarăşi se încălzeşte la căldura iubirii dumnezeieşti. Astfel, se poate spune că toată viaţa cădem şi ne ridicăm, ne poticnim şi ne îndreptăm. De ce a îngăduit Domnul să fie aşa? Oare nu pentru că El a venit să mântuiască nu pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi, dintre care cel dintâi sunt eu?

Nu pot rosti nicicum acele cuvinte pe care ţi le şopteşte vrăjmaşul, căci cunosc, nu din cărţi, ci din experienţă, greutatea războiului duhovnicesc. Din iubire pentru făptura lui Dumnezeu şi din iubire de Dumnezeu nu pot să păcătuiesc prin răpirea a ceea ce aparţine Unicului Dumnezeu. Vrăjmaşul cleveteşte împotriva mea, străduindu-se să te despartă de iubirea mea.

Din Arhimandritul Ioan Krestiankin, Povăţuiri pe drumul crucii, Editura de Suflet, Bucureşti, 2013, p. 34-35


Articolul Precedent
Articole Asemănătoare
1716

„De n-aş fi cunoscut vieţile sfinţilor, de multe ori aş fi căzut în deznădejde…”

Părintele Sofronie spunea adeseori: „De n-aş fi cunoscut vieţile sfinţilor, de multe ori aş fi căzut în deznădejde, însă datorită lor am putut răbda şi eu mai mult”. Ne este, aşadar, de mare folos să citim Vieţile Sfinţilor, pentru că ele înfăţişează diferitele experienţe şi stadii ale vieţii duhovniceşti, iar când vom ajunge să le cunoaştem noi […]

Articole postate de același autor
7419

Cum trebuie să luăm anafora și ce trebuie să știm despre ea?

Sfințitul Nicolae Cabasila ne spune: „Pâinea care se împarte ca anaforă a fost de mai înainte sfințită, deoarece a fost oferită lui Dumnezeu. Toți creștinii care merg la Biserică o primesc cu evlavie în palma lor dreaptă, adâncită puțin, și sărută mâna dreaptă a preotului, care puțin mai înainte a atins și a împărțit Preasfântul […]