Sunt plin de mândrie şi iubire de sine

173

Sunt plin de mândrie şi iubire de sine.

Toate faptele mele afirmă următorul lucru: văzând în mine ceva bun, doresc să-l scot la iveală sau să mă proslăvesc în faţa altora, sau să mă îndulcesc înăuntrul meu. Deşi în afară arăt oarecare smerenie, totuşi o atribui propriilor mele puteri şi mă socot în faţa altora cel mai desăvârşit sau, cel puţin, nu mai rău decât ei.

Dacă observ la mine un neajuns, caut să-l acopăr cu aparenţe, necesitate sau nevinovăţie, mă supăr pe cei ce nu mă respectă, pe care-i consider drept nişte nepricepuţi care nu ştiu să preţuiască oamenii.

Mă laud cu binefacerile mele, iar înfrângerile în întreprinderile mele le socot jignitoare pentru mine; cârtesc şi mă bucur de nenorocirile vrăjmaşilor mei.

Chiar dacă-mi dau silinţa spre ceva bun, am drept scop ori lauda, ori folosul meu duhovnicesc, sau mângâierea ce vine de la lume.

Într-un cuvânt, eu fac din mine un ideal în faţa căruia săvârşesc o neîntreruptă slujbă, căutând în toate fie plăcere pentru simţ, fie o hrană pentru patimile şi poftele mele sorbitoare de desfătări.

Părintele Arsenie BocaLupta duhovniceasca cu lumea, trupul şi diavolul, ediție revizuită, Editura Agaton, Făgăraș, 2009, p. 68-69


Articole postate de același autor
128

Mila care ne vine de la Dumnezeu trebuie întoarsă în dar spre semenii noştri

Bătrânul Porfirie povăţuia să ne adresăm unul altuia cu blândeţe, fără prea multă asprime, şi dădea următorul exemplu: Dacă trebuie să spuneţi cuiva că minte, nu folosiţi exact aceste vorbe, că se va simţi jignit şi va riposta; spuneţi-i doar că nu este exact. Cea mai eficientă armă a mântuirii noastre este îngăduinţa. Mila care ne vine […]