Bogăţia în sine nu este ceva rău, după cum nici sărăcia nu este o virtute

2856

Una dintre cele mai de seamă pricini ale rugăciunii împrăștiate este marea noastră legătură cu lucrurile pământești. Domnul Iisus Hristos a spus: „Unde este comoara ta, acolo va fi și inima ta” (Matei 6, 21). Dacă este în Cer comoara noastră, la Dumnezeu, noi ne vom gândi în timpul rugăciunii la Cer. Dacă însă comoara noastră este pe pământ, inima noastră întru totul se va apleca spre aceasta.

În legătură cu aceasta, părintele Pavel ne-a povestit următoarele: „Pe când eram copil, aveam un câine mare și frumos ‒ Karamancio. Mama îi arunca în curte resturi de mâncare și oase. Eu îl iubeam și aveam grijă de el. Acesta mânca toată mâncarea și, săturându-se, lua un os mare și îl îngropa în grădină. Stătea aproape de el, ca să se încălzească la soare. Închidea ochii și se prefăcea că doarme. Eu am văzut însă că tot privea cu un ochi spre osul îngropat. Acolo îi era comoara, acolo îi era inima! Găinile care se plimbau prin curte și căutau ceva să ciugulească au ajuns până în locul în care se afla ascuns osul. De cum au început să scurme acolo, Karamancio a sărit ca ars și lătrând a început să le pună pe fugă. Mama s-a mirat de ce Karamancio lătra la găini. Nu mai făcuse așa altădată. Eu știam însă pricina ‒ Karamancio își păzea osul ascuns! Astfel se întâmplă și cu mine: dacă încep să îngrămădesc lucruri de prisos, inima mea va fi atrasă de ele și se va îndepărta de Dumnezeu”.

Aici trebuie să aducem o lămurire importantă. Grăind împotriva patimilor pământești, noi nu vrem să spunem că ocupațiile pământești și interesele noastre sunt un păcat. Nu ele sunt păcat, ci împătimirea către acestea. Omul poate să nu posede nimic, însă dacă este împătimit către cele pământești, e ca și cum ar păcătui prin posedarea lor. Pe de altă parte, omul poate să aibă multe averi, dar inima lui să nu fie legată de acestea, ci neîncetat să bată pentru Dumnezeu.

Arhimandritul Serafim Alexiev, Călăuza rugătorului ortodox, traducere de Gheorghiță Ciocioi, Editura Sophia, București, 2015, p. 39-40


Articole Asemănătoare
2315

Cel ce va răbda până în sfârşit, acela se va mântui

Urmând exemplul Maicii Domnului și al sfinților, mergeţi pe calea cea strâmtă, care duce la viaţa veşnică. Da, într-adevăr, pe această cale este nevoie de răbdare. Şi, întărindu-vă cu nădejdea în Dumnezeu, răbdaţi şi în bucurie spre a nu cădea în înşelare, răbdaţi şi în nenorocire spre a nu cădea în deznădejde printre grelele ispite. Răbdaţi toate […]

Articole postate de același autor
2400

În perioada 21 – 25 august, la Mănăstirea Hîncu se desfășoară tabăra pentru tinerii voluntari

În perioada 21 – 25 august 2016, al III-lea an consecutiv se desfășoară tabără pentru tinerii voluntari, anul acesta la Mănăstirea Hîncu, organizată de Sectorul Eparhial Activitate Patorală Pentru Tineret, a Episcopiei de Ungheni și Nisporeni în parteneriat cu Asociația Tinerilor Ortodocși din Moldova prin susținerea și binecuvântarea Preasfințitului PETRU, Episcop de Ungheni și Nisporeni.     […]


Foto