Poți să te stropești din cap până-n picioare cu apă sfințită și aceasta nu-ți va aduce nici un folos, dacă nu vei trăi urmând îndemnurile conștiinței. Chiar dacă vom bea aghiasmă de dimineață până-n seară, nu ne va fi de folos. Nu așa acționează harul dumnezeiesc. El nu reprezintă o forță impersonală: Dumnezeu îl dă celora care au o inimă curată, celora care fac bine și se luptă împotriva răului, dar nu undeva în afară, ci în sine însuși.
Mitropolitul de Gorlovsk și Sloveansk Mitrofan
”Rugăciunea monahilor susţine întreaga lume. Se întâmplă asta deoarece omul este creat după chipul lui Dumnezeu. Acest «după chip» se arată mai ales în rugăciunea curată. Evidenţierea chipului lui Dumnezeu arată împlinirea scopului zidirii lumii. Dacă omul nu se roagă, trăieşte eşecul acestei zidiri şi al propriei lui existenţe.” „Viaţa monahală este durere. Sunt periculoase cele […]
Orice păcat aduce nefericire atât pentru noi înșine, cât și pentru cei din jur. Păcatul este început al despărțirii și al diviziunii, introduce senzația de respingere între noi și alți oameni. Păcatul care nu este dezrădăcinat stă ca o greutate pe inimă și îi îndepărtează pe oameni unii de alții. Orice biruință asupra păcatului este […]
