Sf. Luca al Crimeii: când sunteţi jigniţi, smeriţi-vă şi răbdaţi în linişte

9271

Toţi ne ieşim din fire când suntem jigniţi, suntem gata să-l luăm de gât pe cel ce ne-a jignit: ochii aruncă scântei, faţa ni se schimonoseşte de mânie şi devine respingătoare pentru toţi cei care ne văd; mişcările devin dizgraţioase, bruşte, mâinile şi picioarele tind să înhaţe, tind să lovească; limba revarsă neînfrânată hule asupra celui ce ne jigneşte.

Oare aşa Se purta Hristos când îl huleau, când îl vorbeau de rău, când îl jigneau?

Nu, nicidecum; noi nu urmăm pilda lui Hristos, ci ne purtăm cum ne învaţă dracii – dracii iuţimii (enervării) şi ai mâniei, fiindcă cine dintre noi este slobod de iuţime şi de mânie, cine primeşte jignirile cu linişte şi seninătate?

Dacă ne-am vedea atunci când ne înviforează mânia, când revărsăm blesteme, cum ne-am mai rușina de noi înșine! Vedeţi, toţi oamenii care sunt martorii enervării şi ai mâniei noastre, care aud înjurăturile şi blestemele noastre, ne găsesc urâţi şi respingători, dar noi nu ne dăm seama.

Ei bine, dacă nu putem să ne vedem, măcar atunci când vedem pe cineva care se mânie, se ceartă, înjură, se bate, în loc să-l osândim, mai bine să ne închipuim că suntem în locul lui şi să ne gândim: „Nu cumva şi eu arăt la fel de urât când mă mânii, mă cert şi răspund cu ocări la ocări?” Şi de atunci înainte ne va fi ruşine să ne certăm, să ne mâniem, să ocăram şi să ne batem.

Dar cum răspundeau la jigniri toţi drepţii şi sfinţii? Când erau ocărâţi şi defăimaţi, când erau clevetiţi, ei îşi păstrau liniştea. De ce? Fiindcă se simţeau nevinovaţi – iar dacă se simţeau nevinovaţi, pentru ce să se enerveze?

Voi să nu jigniţi pe nimeni. Când sunteţi jigniţi, smeriţi-vă şi răbdaţi în linişte. Gândiţi-vă că cel ce vă jigneşte are dreptate, fiindcă în multe privinţe suntem păcătoşi înaintea lui Dumnezeu, am făcut multe lucruri rele, pentru care am şi meritat pedeapsă.

Chiar dacă jignirea nu este pe potriva păcatelor pe care le-am săvârşit, plecaţi-vă capul şi ziceţi: „Dumnezeule! Păcătos sunt şi vrednic de toate jignirile”. Şi se va linişti inima voastră, şi se va linişti şi cel ce vă jigneşte.

Sursa: Fragment din cartea Sf. Luca al Crimeii – La porțile Postului Mare. Predici la Triod, Editura Biserica Ortodoxă, București, 2004, pg. 25-27


Articole Asemănătoare
6405

Cum să ne vindecăm sufletul de mânie

Luptați împotriva patimilor prin contrariul lor. Dacă sunteți mânios, nu vă mai mâniați, adică faceți milostenie, fiți de ajutor celuilalt, faceți ascultare celuilalt mâniat. Când vă roagă cineva ceva, răspundeți îndată. Oferiți-vă voi să aduceți apa, să faceți voi mâncare, să curățați cartofii. Și-așa mai departe; prin lucruri de-astea, mărunte, învingem mânia. Supuneți-vă voia voastră, […]

Articole postate de același autor
1534

Fii ca tine, fii cum ești!

Primește aluatul vieții și al persoanei tale ca pe un dar de la Dumnezeu, așa cum este el, cu bunele și mai puțin bunele lui, cu slăbiciuni și neputințe, cu tot, și acceptă că sunt ale tale. Apoi, mergi cu darul acesta la Sfântul Altar și încredințează-l Lui în timpul Sfintei Liturghii, după ce ai […]



Urmăriți-ne pe Facebook!