Actualitate

Să susţinem Centrul social din parohia „Sf. Nicolae”, s. Pelinia, r. Drochia!

2

De câteva luni a fost înfiinţată o nouă comunitate religioasă în satul Pelinia din raionul Drochia. Este a treia biserică din localitate, care va fi în cinstea Sfântului Ierarh Nicolae.

Ideea aparţine protoiereului Adrian Ciobanu, care este originar din sat şi care, după mai mulţi ani, a agonisit bani pentru a cumpăra 24 de ari în sectorul Pelinia Nouă a satului, după care acest teren să fie donat comunităţii.

Părintele are un proiect grandios – o biserică de toată frumuseţea şi un centru social pentru activităţi cu tinerii şi cantină pentru nevoiaşi.

Astăzi părintele slujeşte într-o biserică provizorie, care ulterior va servi drept trapeză, dar amenajată cu atâta gust şi fineţe, fiind plină de icoane şi luminiţe.

Lumea l-a îndrăgit de mic pe acest brav slujitor, care a ajuns la 30 de ani de viaţă şi un deceniu de slujire. Din clasa a IV-a a fost observat de către fostul paroh din sat, prot. Bartolomeu Daghi, fiind mulţi ani cântăreţ şi clopotar.

Este onest şi plin de entuziasm să muncească spre binele poporului încredinţat, predând religia în ambele instituţii de învăţământ din sat şi desfăşurând o amplă activitate filantropică.

Să-l susţinem în acest proiect nobil, care abia a început.

Lucrurile mari se fac prin eforturi comune!

Rechizite bancare: S. A. „Moldindconbank” MOLDMD2X321 Cod fiscal: 1014620004037 Cont: 22514213 Tel.: 069422501 – preot Adrian.

Articole Asemănătoare
20

Trupurile fără capete …

Odată, un preot a avut o vedenie în timp ce slujea Sf. Liturghie. Biserica era plină de credincioși. Vede o mulțime de trupuri fără capete, iar în alt loc câteva capete fără trupuri. Neînțelegând el această vedenie, apare un înger al Domnului care îi tâlcuiește înțelesul ei. Astfel, îngerul îi spune că acei oameni pe […]

Articole postate de același autor
7996

Cum le-a făcut Dumnezeu pe toate!

Atunci când flămânzesc sau însetează, animalele tot la om caută scăpare, pentru că omul este stăpânul lor. Îmi amintesc că într-o vară, pe când mă aflam la Coliba Sfintei Cruci, o viperă a coborât de pe acoperişul de tablă şi s-a făcut colac înaintea mea. Îşi ridica capul, scotea limba şi şuiera. Era foarte însetată […]