Să punem noi vopsele pe chipul lui Dumnezeu?

3570

Ce lume pierdută este astăzi! Femeile își pun în păr niște cleiuri, și cum mai miroase! Te apucă alergia. Cînd văd o femeie modernă, cu frumuseți lumești și parfumuri, mă scîrbesc lăuntric. Am văzut o fată care, deși înainte era ca un înger, nu am mai cunoscut-o după acceea așa cum era vopsită”.

Dumnezeu le-a făcut pe toate foarte bine,, i-am spus, ,,dar la tine a făcut o greșeală foarte mare!”. ,, De ce Părinte?” mă intreabă. ,,Iată sub ochii tăi n-a pus cerneală. Greșeala aceasta a făcut-o! În timp ce pe ceilalți oameni i-a făcut frumoși, la tine a făcut o greșeală!...Bre, nenorocito, nu înțelegi? În felul acesta te urîțești! Ca și cum ai avea o icoană bizantină și tragi cu penelul într-o parte și în alta și o murdărești, o strici. Să punem noi vopsele pe chipul lui Dumnezeu? Sau ca și cum un pictor ar face o icoană bună și merge unul care nu cunoaște pictura, ia penelul și face niște mîzgîleli, stricînd astfel icoana pictorului. La fel faci și tu. Este ca și cum ai spune lui Dumnezeu:,,Doamne, nu le-ai făcut bine. Eu o să le îndrept!”.

O alta a venit într-o zi cu niște unghii pînă colo, ca uliul, vopsite roșu, și-mi spune:,,Copilul mei e grav bolnav. Fă rugăciune, Părinte! Fac și eu, dar...”. Ce rugăciune faci?”, o întreb.,, Tu zgîrîi pe Hristos cu aceste unghii! Taie-ți mai întîi unghiile și apoi se va face bine copilul tău. Pentru sănătatea copilului tău, cel puțin să-ți tai unghiile și să-ți ștergi vopselele,, . Să le vopsesc în alb, Părinte?,,. ,,Eu îți spun să nu le mai vopsești și să le tai. Să faci o jertfă pentru sănătatea copilului tău!Ce înseamnă aceasta?Dacă așa ar fi fost bine, Dumnezeu te-ar fi făcut cu unghii roșii,,. Pe copii îi rănește mai mult mama, atunci cînd ea nu este îmbrăcată cu modestia și încearcă chiar să-și ,,mutilească,, copiii.

Se poate ca cineva să fie puțin urît sau să aibă o infirmitate, iar aceasta Dumnezeu știe că astfel va fi ajutat duhovnicește. Căci pe El îl interesează mai mult sufletul decît trupul. Toți avem cele bune ale noastre, dar și puține cusururi-cruciulițe, nu cruci-care ne ajută la mîntuirea sufletului nostru.

Cuviosul Paisie Aghioritul, din ,, Cu durere și dragoste pentru omul contemporan,, și ,, Trezire duhovnicească,,

 

Articolul Următor
Articole Asemănătoare
44

Orice se face din inimă, nu oboseşte

Binele este bine, dar numai atunci când cel ce îl face jertfeşte ceva din sine: somn, odihnă etc. De aceea a spus Hristos: “din sărăcia ei…”. Atunci când sunt odihnit şi fac binele, asta nu are valoare. Dar atunci când sunt obosit şi când cineva îmi cere, de pildă, să-i arăt drumul şi o fac, […]

Articole postate de același autor
136

Pr. Constantin Râciu: ”Și în parohiile mici e nevoie de slujitori”

Am dialogat cu preotul Constantin Râciu din parohia ”Nașterea Maicii Domnului”, s. Răcăria, r. Râșcani. O localitate destul de mică din preajma centrului raional, care are o biserică de lemn de la începutul sec. XX. În doi ani, de când a venit părintele Constantin, au început lucrările de restaurare a sfântului locaș. Părintele paroh se […]



Urmăriți-ne pe Facebook!