Să nu ne mândrim cu faptele bune

176

Vine cineva la mine, discutăm despre problema lui și găsim o soluție. Dacă spun: „Ce bine că am fost aici să pot ajuta!” ‒ Hei! Ce cădere! (adică, pentru mine). S-a întâmplat să fiu aici și să pot ajuta. Dar dacă nu eram, Dumnezeu ar fi trimis pe altcineva! Pentru că Domnul spune: „Îi pot ridica pe fiii lui Avraam și din pietre”.

Din păcate, așa stau lucrurile. Omul se mândrește în inima lui. L-am ajutat! L-am ajutat! Dar cine ești tu? Cine?

Și încă ceva... Când cineva vă face un bine, spuneți-i:

‒ Sunteți cu adevărat binecuvântat. Trebuie să-I mulțumim lui Dumnezeu pentru că v-a oferit posibilitatea de a face acest lucru, altfel El ar fi trimis pe altcineva în locul dumneavoastră.

Din Maica Gavrilia. Asceta iubirii, Editura Episcopiei Giurgiului, Giurgiu, 2014, p. 452-453


Articolul Următor
Articole Asemănătoare
65

Fiecare vede în ceilalți ceea ce are în inima sa

Celor care nu cunosc nepătimirea, ci trăiesc la nivelul patimilor, slobozirea minţii de toate impulsurile trupeşti şi de toate înţelesurile lucrurilor li se pare de neconceput. Pentru cei care trăiesc după Dumnezeu însă, ceea ce lumea consideră „firesc” este nefiresc, deoarece ei se mişcă în lumea suprafirescului – lume care le-a devenit întru totul firească. […]

Articole postate de același autor
134

Ce va zice diavolul în ziua judecății noastre?

Scriptura zice: Dumnezeu l-a zidit pe om și l-a lăsat în mîna sfatului său. Iar în ziua judecății ne va cere socoteală. Noi vom zice: ”N-am putut Doamne! ” ”N-ai vrut! Eu te-am înzestrat cu putere”. Că nici îngerii nu-l silesc pe om la fapta bună și nici diavolii nu-l pot sili la cele rele. […]