Long story short: am fost un eveniment festiv (cu, despre și pentru copii) și am văzut ce n-am văzut până acum decât la fetița lui Tom Cruise: pantofi cu toc. Pantofi mici, sclipicioși, cu toc! T-O-C! Toc de vreo 5-6 centimetri. Pantofi cu toc în picioarele unei fetițe. Toc ce o făcea pe fetiță să stea „cumințică” pe scaun – n-avea încotro -, în timp ce toți ceilalți copii alergau și se distrau. Toc ce o făcea pe mama ei mândră nevoie mare, dar pe copilă… Ei bine, copila nu-mi părea deloc fericită.
Rămăsesem cu ochii la ea și mă întrebam la ce oare se poate gândi în acel moment. Ce e în mintea unei fetițe de 4-5 ani când stă pe scaun, picior peste picior, îmbrăcată într-o rochiță plină de volane, cu părul coafat și, atunci m-am uitat mai bine, machiată? Machiaj? Da, nu mă înșelam! Și revin: oare la ce se poate gândi această fetiță? Ce în mintea ei în momentul în care își pune piciorul drept pentru piciorul stâng? La ce se gândește când își mișcă buzele pentru a-și întinde mai bine rujul? Ce e în mintea ei când încearcă să zâmbească cu teama de a nu-și deranja culoarea de pe buze?
Nu sunt mamă de fetiță și poate din acest motiv mi-e greu să pricep. Poate că mamele de fete îmi vor spune că a fost dorința fetiței și că macar o dată pe an îi poți da voie să da iama în trusa ta de machiaj. Poate că purta pentru prima și ultima oară pantofii cu toc. Dar mie tot îmi lipsesc neuronii care să mă facă să fiu de acord ca o fetiță de 4-5 ani să se îmbrace și să se comporte ca o femeie!
Totuși, explicați-mi și mie, cum de te-ai putea gândi că un copil trebuie să fie nimic altceva decât un adult în miniatură? Și ce fel de adult?
Cireașa de pe tort n-a fost asta, ci faptul că fetița, când s-a ridicat de pe scaun, a alunecat și a căzut, dar n-a fost lăsată să plângă pentru că-și strica machiajul! Poftiiiim?
Oameni buni, lăsați copiii să fie copii! Lăsați-i să se bucure de copilărie! Lăsați-i să fie frumoși așa cum sunt ei! Pentru că ei sunt frumoși! Toți! Lăsați-le frumusețea în pace! Lăsați-i liberi să se joace, nu să fie atenți la pantofi și la machiaj. Lăsați-i să fie naturali! Lăsați-i să se simtă apreciați pentru ceea ce sunt, exact așa cum sunt, pentru că de asta au ei nevoie pentru a ajunge niște adulți frumoși și echilibrați. Și, mai ales, dragi mame de fete, lăsați-vă fetițele să-și arate frumusețea, n-o ascundeți sub haine de om mare și machiaje. Nu le răpiți copilăria fetițelor voastre, e dreptul lor să se bucure de acești ani!
Și acum, cel mai mult îmi doresc să vă opriți din a le preda lecția frumuseții false! Opriți-vă! Nu vă costă nimic! Dar opriți-vă! Nu vă învățați copilele că sunt frumoase dacă au pantofi cu toc pe care nu pot merge și machiaj care nu le lasă să-și trăiască bucuria, frustrarea, tristețea…
Mă iertați, m-a luat valul…
Sau poate sunt invidioasă pentru că eu n-am avut pantofi cu toc și nici machiaj când eram mică…
sursa http://smartwoman.hotnews.ro/
