Rugăciunea este dar și se dă celor smeriți cu inima

317

Când omul va cunoaște că este nimic, când cunoaște că singur nu poate face nimic și că rugăciunea este dar și că se dă „celor smeriți și înfrânți cu inima”, atunci rugăciunea vine peste el. Că-i la începător, că-i la învățat, asta n-are nicio treabă. 

Așa că, prin smerenie, cu gânduri bune, prin ascultare, și când nu voiești să fii mai presus de tine, atunci Dumnezeu dă rugăciunea.

Din Ieromonah Savatie Baștovoi, Puterea duhovnicească a deznădejdii, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2014, p. 32-33


Articolul Următor
Articole Asemănătoare
2752

Atunci când iubim…

Oricare ar fi relaţiile dintre oamenii care se iubesc, ei îşi caută unii altora numai binele. Când eşti soţ adevărat, eşti în stare să-ţi dai picătură cu picătură sângele şi viaţa ta pentru a o salva pe a soţiei, eşti în stare să înduri orice, măcar pentru o nădejde. Când eşti fiu adevărat, eşti în […]

Articole postate de același autor
1926

Nefericit te face nu dragostea neîmpărtășită, ci egoismul

În depășirea suferințelor există un sens adânc, fiindcă omul, depășindu-le, se călește și se desăvârșește. O astfel de suferință poate fi și dragostea neîmpărtășită- însă este important cum anume o depășim. Mai întâi de toate, trebuie să ne punem întrebarea: „Și de ce, la drept vorbind, dragostea mea ar trebui să fie împărtășită?” Binențeles, omul […]