Rugăciunea de noapte este de mare preţ. Oamenii dorm şi Dumnezeu ascultă

351

În mod sigur nu sunt învăţat, dar vă pot spune în urma experienţei – ceea ce m-a învăţat viaţa – că la vreme de noapte şi cu pântecul gol, te poţi ruga mai bine.

Nu l-am aşezat pe Hristos în lăuntrul nostru şi pentru aceasta nu ştim ce este dragostea, pacea, înţelegerea ş.a.

De vreme ce nu pot propovădui, lasaţi-mă măcar să plâng pentru păcatele mele şi pentru cei ce s-au rătăcit.

Rugăciunea este un telefon, o legătură fără fir, prin care cineva comunică direct cu Dumnezeu. Formezi un numar la telefonul rugăciunii ca să vorbeşti cu Dumnezeu, şi El îţi răspunde. Îl auzi limpede, îl simţi foarte aproape.

Rugăciunea vine mai întâi în laringe, apoi se duce către creier şi apoi coboară către inimă. Şi apoi fântâni, lacrimi vin către ochi. De acolo, nu mai este nimic de spus. E adevărat că la început, vei avea greutăţi. Vei încerca să te rogi şi uneori nu vei putea, alteori vei avea gânduri deşarte şi ispite, şi alteori nu vei putea să te trezeşti noaptea. Dar trebuie să perseverezi. Domnul, văzându-ţi dispoziţia, te va întări şi te va izbăvi de toate ispitele. Nu trebuie să irosim în somn întreaga noapte, căci atunci satan face cu noi tot ce doreşte.

Rugăciunea de noapte este de mare preţ. Oamenii dorm şi Dumnezeu ascultă.

Indiferent unde mă duc, mă ţin de tipicul meu, ce a fost numit „Potrivit rânduielii lui Melchisedec” şi a fost iscălit de numeroşi alţi Părinţi duhovniceşti.

Vecernii, închinăciuni, propovăduire, utrenia cu închinările Născatoarei de Dumnezeu – cea mai binecuvântată îndeletnicire…
Am văzut multe lucruri în viaţa mea, unul dintre ele fiind că rugăciunile, închinăciunile şi Dumnezeieştile Liturghii i-au făcut pe mulţi să se întoarcă în turma Bisericii.

Îl implor pe Dumnezeu şi pe Sfinţii Lui să-i lumineze pe toţi cei rătăciţi, ca să poată crede şi să se întoarcă la sânul Bisericii, care stă mereu cu braţele deschise şi îi aşteaptă. Aceasta e tot ce ştiu să zic şi îi bat la cap pe Dumnezeu, pe Prea Sfânta Născătoare de Dumnezeu, pe Arhangheli şi pe toţi Sfinţii.

De nu le place aceasta, să mă ierte, căci sunt neînvăţat şi nu ştiu ce ar trebuie să cer.

Parintele Dimitrie Gagastathis

sursa saraca.orthodoxphotos.com


Articolul Următor
Articole Asemănătoare
8988

Când credeai că nu te văd, eu te vedeam

Acum câteva luni, un român de-al nostru, „băiat descurcăreț”, mi-a relatat o întâmplare trăită în Finlanda. – Mă pregăteam să trec strada, undeva în centrul orașului Helsinki. Semaforul arăta culoarea roșie, oamenii așteptau pe trotuar iar eu mă grăbeam. Nu venea nici o mașină așa că m-am hotărât să trec. M-am mai uitat o dată […]

Articole postate de același autor
550

Mâinele mamei

Pe prispa însorită a unei căsuţe, pierdută sub potopul de flori de glicină, şedea o tânără mamă, la măsuţa de lucru. Împletea de zor un şal pentru fetiţa care se juca alături de ea cu păpuşile. De la o vreme, fetiţa se uita din ce în ce mai atentă la mâinile mamei sale. Ochişorii albaştri, […]