Radu Gyr – Metanie

6624

Doamne, fă din suferință, 
Pod de aur, pod înalt, 
Fă din lacrimă velință
Ca într-un pat adânc și cald.

Din lovirile nedrepte
Faguri facă-se și vin.
Din înfrângeri, scări și trepte, 
Din căderi, urcuș alpin.

Din veninul pus în cană
Fă miresme ce nu pier.
Fă din fiecare rană
o cădelniță spre cer;

Și din fiece dezastru
și crepuscul stins în piept, 
Doamne, fă lăstun albastru
și fă zâmbet înțelept. 


Articolul Precedent
Articole Asemănătoare
259

La Dumnezeu trebuie să venim ca ultimi păcătoși

Cu cât ne smerim mai mult întru pocăință, cu atât mai repede rugăciunea noastră Îl dobândește pe Dumnezeu. Când pierdem însă smerenia, atunci nici un fel de fapte bune nu ne pot ajuta. Acțiunea în noi a mândriei, judecarea fraților, vrăjmașia față de aproapele, ne aruncă departe de Dumnezeu. La Dumnezeu trebuie să venim ca […]

Articole postate de același autor
7520

Mit: “Bărbatul este poligam“

În majoritatea lor, bărbații sunt mai activi din punct de vedere sexual, și pentru ei această problemă prezintă un mare interes – dar cât privește poligamia, pot spune că este fără doar și poate un mit. Pe mine mă atrag mai mult relațiile intime cu o singură femeie  din dragoste, decât cu câteva femei fără […]