Radu Gyr – Metanie

6954

Doamne, fă din suferință, 
Pod de aur, pod înalt, 
Fă din lacrimă velință
Ca într-un pat adânc și cald.

Din lovirile nedrepte
Faguri facă-se și vin.
Din înfrângeri, scări și trepte, 
Din căderi, urcuș alpin.

Din veninul pus în cană
Fă miresme ce nu pier.
Fă din fiecare rană
o cădelniță spre cer;

Și din fiece dezastru
și crepuscul stins în piept, 
Doamne, fă lăstun albastru
și fă zâmbet înțelept. 


Articolul Precedent
Articole Asemănătoare
1943

Nu trebuia sã-l judece!

Am vãzut cã spuneţi cã pot sã foloseascã cãlugãrii pe mireni, sã-i sfãtuiascã, fãrã sã-i judece. Ce înţelegeţi prin: „fãrã sã-i judece”? – Adicã: nu-i judeca pentru faptele lor rele, pânã într-atât. Decât numai atât, sã iasã în evidenţã cã nu e bine ce face, generalizând fapta lui rea. În tot cazul, sã nu judece: […]

Articole postate de același autor
8933

Omul tău este cel cu care te simți bine

Te simți bine cu el. Te simți bine când stai de vorbă cu el, când pur și simplu ești alături de el. Vorbiți aceeași limbă. Bineînțeles, anumite divergențe există, dar concepțiile fundamentale privitoare la lume, la relațiile dintre oameni, la educație, la comportament sunt aceleași. Când eram studentă la arte plastice, toți admiratorii mei erau […]