Radu Gyr – Metanie

6744

Doamne, fă din suferință, 
Pod de aur, pod înalt, 
Fă din lacrimă velință
Ca într-un pat adânc și cald.

Din lovirile nedrepte
Faguri facă-se și vin.
Din înfrângeri, scări și trepte, 
Din căderi, urcuș alpin.

Din veninul pus în cană
Fă miresme ce nu pier.
Fă din fiecare rană
o cădelniță spre cer;

Și din fiece dezastru
și crepuscul stins în piept, 
Doamne, fă lăstun albastru
și fă zâmbet înțelept. 


Articolul Precedent
Articole Asemănătoare
4512

De ce nu avem lacrimi de pocăință

Creștinii nu au lacrimi de pocăință pentru că.. nu au pocăință! Dar de ce nu au pocăință? Pentru că nu au credință! Căci dacă ar avea credință ar începe să Îl cunoască pe Dumnezeu, L-ar iubi și le-ar părea rău pentru că Îl supără atât de mult. Din această părere de rău se nasc lacrimile. […]

Articole postate de același autor
8852

Omul tău este cel cu care te simți bine

Te simți bine cu el. Te simți bine când stai de vorbă cu el, când pur și simplu ești alături de el. Vorbiți aceeași limbă. Bineînțeles, anumite divergențe există, dar concepțiile fundamentale privitoare la lume, la relațiile dintre oameni, la educație, la comportament sunt aceleași. Când eram studentă la arte plastice, toți admiratorii mei erau […]