Radu Gyr – Metanie

6893

Doamne, fă din suferință, 
Pod de aur, pod înalt, 
Fă din lacrimă velință
Ca într-un pat adânc și cald.

Din lovirile nedrepte
Faguri facă-se și vin.
Din înfrângeri, scări și trepte, 
Din căderi, urcuș alpin.

Din veninul pus în cană
Fă miresme ce nu pier.
Fă din fiecare rană
o cădelniță spre cer;

Și din fiece dezastru
și crepuscul stins în piept, 
Doamne, fă lăstun albastru
și fă zâmbet înțelept. 


Articolul Precedent
Articole Asemănătoare
685

Ne mai aude Dumnezeu daca am pacătuit?

„(Ştim)… că Dumnezeu este atotputernic şi poate să facă absolut tot, tot ce nu poţi gândi… şi mai mult (decât atât). Dar nu-i destul. O va face? „Dacă-I mânios pe mine pentru că am păcătuit, că am făcut şi asta şi aia – şi mă simt cu musca pe căciulă?”. Dumnezeu nu e mânios. Dumnezeu […]

Articole postate de același autor
1324

Fiți colaboratori ai lui Dumnezeu, ajutați-L să vă ajute

Pentru a avea cu altcineva o relație bună, o relație de dragoste, trebuie mai întâi să învățați să fiți independenți. Independența este necesară ca să simțiți cine sunteți cu adevărat, ce vreți cu adevărat, ca să vă găsiți eul adevărat, chipul lui Dumnezeu din sufletul vostru.             Despre vindecarea de dependență se pot scrie foarte […]