Actualitate

Prin tăcere scăpăm de osândă, de clevetire, de vorbă deşartă şi învăţăm a ne ruga

13287

Odată, vorbind cu ucenicii, le-a spus:

– Monahismul de astăzi este cu şcoală multă, dar cu practică puţină! Grija vieţii pământeşti, uitarea făgăduinţelor călugăreşti, lăcomia şi slava deşartă sunt bolile principale care bântuie acum. În capul obştii trebuie oameni mai ales cu viaţă, nu numai cu şcoală. Însă, dacă ne vom sili să mergem pe urmele părinţilor noştri, ne vom mântui.

Despre tăcere spunea bătrânul:

– Să ne aducem aminte de cuvântul Mântuitorului, Care zice: Pentru tot cuvântul deşert vom da seamă în ziua judecăţii; iar un sfânt părinte zice că „de câte ori am vorbit, m-am căit”. Mare este darul tăcerii! Prin tăcere scăpăm de osândă, de clevetire, de vorbă deşartă şi învăţăm a ne ruga. Părinţii noştri vorbeau „şapte vorbe pe zi”, cum se spune, dar cu inima şi cu buzele se rugau neîncetat. Dacă vom pune înaintea noastră păcatele noastre, ceasul morţii şi ziua judecăţii, încet-încet dobândim darul tăcerii şi al rugăciunii. Să ne rugăm lui Dumnezeu cu cuvintele psalmistului David: Pune, Doamne, pază gurii mele şi uşă de îngrădire împrejurul buzelor mele. (Psalm 140,3).

Iar despre sfânta rugăciune spunea iarăşi Părintele Paisie:

– Primul folos al rugăciunii este pacea sufletului şi mulţumirea duhovnicească. Oriunde eşti, eşti liniştit; orice faci, eşti mulţumit, ştiind că toate sunt rânduite de la Domnul. Când este cineva în pace, vorbeşte blând, înţelept şi liniştit, iar când nu are pace în suflet, este tulburat, cu chipul agitat şi vorbeşte fără cugetare şi cu păcat. Mare dar este pacea şi mulţumirea sufletească! Să le cerem permanent de la Dumnezeu în rugăciunile noastre.

Semnul sporirii duhovniceşti, spunea bătrânul, sunt lacrimile la rugăciune, cugetul că eşti cel mai păcătos, o mare bucurie în inimă şi multă iubire şi milă faţă de toată zidirea.

Din Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul românesc, Editura Mănăstirea Sihăstria, p. 709


Articole Asemănătoare
5435

„Lăsaţi tot la pământ şi duceţi-vă la Sfânta Biserică!”

Veteranul de război Vasile Tortolea, fiu al comunei doljene Maglavit, a împlinit recent venerabila vârstă de 100 de ani. Sărbătorirea centenarului a fost pentru nea Vasile un prilej de a depăna amintiri şi de a ne împărtăşi câteva gânduri despre crezul de viaţă al domniei sale. Pentru nea Vasile, principala ocupaţie este lectura din cărţile […]

Articole postate de același autor
3670

După porunca Maicii Domnului a fost tămăduit

Un creștin ușuratic, anume Petru, plecă cu plugul în țarină în sărbătoarea Sfintei Maria Magdalena, la a cărei biserică se prăzniua hramul. Ajuns acolo s-a apucat de arat, zicând diferite vorbe deșarte. Pe când ara el așa, cu multă îndărătnicie și obrăznicie, un fulger puternic s-a coborât din cer și l-a trăznit. Trăznetul a ars: […]