Actualitate

Puteți critica prezentul, dar nu deznădăjduiți pentru viitor

3357

Puteți critica prezentul, dar nu deznădăjduiți pentru viitor. Puteți critica pe cei care acum vă reprezintă politic, pe cei care ocupă locuri de frunte în cult sau pe cei care sunt acum poeți sau oameni de știință… Puteți să-i criticați, dar nu uitați că peste câțiva ani voi veți reprezenta neamul nostru în toate domeniile. Și atunci voi veți fi expuși criticii de către cei care acum silabisesc sau învață primele litere în școala primară. Acești copii, care acum vă privesc cu respect și cred că vă aflați la o înălțime de neapropiat, vor ajunge și ei la această înălțime, iar voi veți ajunge la înălțimea părinților voștri. Va veni momentul în care puștii care acum se minunează de voi vă vor critica și vă vor condamna. Cu măsura cu care criticați, veți fi criticați.

Este dreptul vostru să criticați, însă nu risipiți mult timp criticând prezentul. Puteți risipi cel mult o zecime din timpul vostru. Restul de nouă zecimi trebuie să le folosiți pentru educarea și formarea voastră. Nu este bun actorul care critică constructiv rolul altui actor. Actor bun este cel care în mod cinstit, cu tenacitate și dragoste, își pregătește rolul său. Și, cu siguranță, dragoste și putere în perseverență nu poate avea cel pesimist.

Sfântul Nicolae VelimiroviciOmilii despre pocăință, dragoste și optimism, Editura Doxologia, Iași, 2016, p. 126


Articole Asemănătoare
16387

Dragoste cu de-a sila nu se poate

Se întâmplă însă ca omul să-și născocească o dragoste, idealizându-l pe celălalt. Mai ales fetele suferă de această boală; ele încep să fie fascinate de o imagine pe care și-o „zugrăvesc” singure în minte, atribuindu-i celui „zugrăvit” calități inexistente ‒ și ajung foarte des la starea de fascinație, dar fără a primi răspuns, fiindcă nu au de-a face […]

Articole postate de același autor
377

Dacă i-ai mărturisit duhovnicului și ai primit iertare, nu te mai întoarce înapoi

Părintele Porfirie vorbea despre diferența dintre smerita-cugetare și complexul de inferioritate. „Omul smerit, spunea, nu este o personalitate bolnavă. Are conștiința stării sale, nu și-a pierdut centrul personalității. Cunoaște păcătoșenia lui, micimea lui, și acceptă observațiile duhovnicului său, ale fraților săi. Îi pare rău dar nu deznădăjduiește. Se întristează, însă nu se istovește și nu […]