Pune, Doamne, pază gurii mele!

23

Deprinde-te a tăcea, chiar acolo unde nu-i rău să vorbeşti, ca să câştigi deprinderea. Numai să nu fie tăcerea ta pricină de vătămare duhovnicească ţie ori celorlalţi. Ia seama a sta departe de sfaturile oamenilor, fiindcă în locul oamenilor vei avea tovarăşi pe îngeri, pe sfinţi şi pe Dumnezeu.

În fine, aminteşte-ţi de războiul ce-l ai în mâini. Dacă vei vedea câtă luptă ai să depui într-însul, desigur vei pierde pofta a vorbi ceva de prisos.

Cum se cuvine a ne conduce limba

Cea mai mare trebuinţă este a ști să-ți cârmuiești limba cum se cuvine şi s-o înfrânezi. Foarte adeseori, multa vorbire vine din mândrie. Din aceasta părându-ni-se că ştim multe şi fiind mulţumiţi de părerile noastre, ne silim cu multe reflecţii şi cuvinte meşteşugite să impunem opinia noastră inimilor celorlalţi, ca să le apărem ca învăţători. Le arătăm astfel de mândrie, ca și cum ei ar avea nevoie să înveţe de la noi. Acest orgoliu apare mai ales când îi învăţăm fără ca ei să fi cerut acest lucru de mai înainte.

Nu-i posibil a spune în câteva cuvinte câte răutăţi se nasc din multa vorbire. Vorba multă e mama lenei, baza ignoranţei şi a nebuniei, uşa clevetirii, sluga minciunilor şi răceala evlaviei fierbinţi. Vorbele multe întărâtă şi întăresc patimile, şi dintr-însele se porneşte apoi limba cu o mare uşurinţă spre vorbire nechibzuită. De aceea, Sfântul Apostol Iacov voind să arate cât de greu este unui om să nu greşească în cuvintele rostite, zice că acest lucru e posibil numai pentru bărbaţii desăvârşiţi: „Dacă nu greşeşte cineva în cuvânt, acela este bărbat desăvârşit, în stare a-şi înfrâna tot trupul” (Iacov 3, 2).

Fiindcă limba, îndată ce începe a vorbi, aleargă ca un cal fără frâu şi nu vorbeşte numai cele bune şi cuviincioase, ci şi cele rele. De aceea, acelaşi apostol o numeşte: „Rău fără astâmpăr, plină de venin aducător de moarte” (Iacov 8); iar Solomon în acelaşi fel a zis că „din multă vorbire nu vei scăpa de păcat” (Proverbe 10, 2).

Şi ca să spunem în general: Cel ce vorbeşte mult, dă a se înţelege că-i ignorant: „Cel nebun înmulţeşte cuvintele” (Eclesiastul 10, 14).

Nicodim Aghioritul, Războiul nevăzut, Editura Egumenița, Galați, pp. 80-81


Articole Asemănătoare
591

Cu Rugăciunea lui Iisus, omul devine ca un copil

Toţi Bătrânii au trăit experienţele mistice ale rugăciunii. Menţionăm aici ceea ce Bătrânul Amfilohie mărturisea fiilor săi duhovniceşti: „Câtă vreme rămân pe stânca înaltă a rugăciunii, orice valuri ar bate la temelia ei, nu-mi pot face nimic. Dacă însă mă las în jos, ele mă udă. Rugăciunea inimii, reintegrează, uneşte, sfinţeşte. Câtă vreme focul Rugăciunii […]

Articole postate de același autor
236

Marșul pentru viață la Călărași

Sâmbătă, 26 martie 2016, într-o zi de primavara, cînd avem vise, începem să credem în minuni, în renaștere și în noi începuturi, al doilea an cosecutiv în orașele din cuprinsul Episcopiei de Ungheni şi Nisporeni, care cuprinde 4 raioane: Ungheni, Nisporeni, Călăraşi şi Hînceşti s-a organizat cu binecuvîntarea Preasfinţitului PETRU, Episcop de Ungheni şi Nisporeni, […]



Urmăriți-ne pe Facebook!