În primul rând nu trebuie să ne speriem, cel puţin în ce-i priveşte pe ceilalţi oameni, care sunt în sânul Bisericii, deoarece creştinul care participă la Sfintele Taine are apărarea Sfintei şi de viaţă făcătoarei Cruci a Domnului şi credinţa că Cel Care este cu el este mai puternic decât cel care i se împotriveşte. De aceea, nu trebuie să ne temem pentru copii, rude sau alţi apropiaţi ai noştri.
Dacă vedem că cel care se preocupă de magie îndreaptă gândurile sale rele spre un apropiat al nostru care nu este îmbisericit, atunci prin puterea autorităţii noastre, apelând la iubirea dintre rude, trebuie să-l convingem pe „vrăjitor” să se oprească. Mai ales că el îşi poate face mai rău lui însuşi. Omul îşi poate dăuna atât de mult, încât după aceasta ani de zile să nu-şi mai revină. Există lucruri pe care este mai bine să nu le cunoşti deloc. La fel cum există şi stări păcătoase pe care ar fi mai bine să nu le încercăm. Domnul îi iubeşte pe toţi şi îl poate scoate pe om din orice stare, dar este mai bine să nu cădem în orice fel de râpă.
Din Preot Maxim Kozlov, Familia – ultimul bastion: răspunsuri la întrebări ale tinerilor, Editura Sophia, București, 2009, p. 291-292
