Preotul Nicolae Balaban și preoteasa Maria – condamnați la moarte prin împușcare

3856

Preotul Nicolae Balaban s-a născut în anul 1875. Avea studii teologice și era căsătorit. Soția sa, Maria Balaban, s-a născut în 1885 în localitatea Hâncești, jud. Chișinău. După hirotonia în treapta de preot, în perioada anilor 1911-1919, a slujit într-o parohie din stânga Nistrului. În anul 1919, părintele Nicolae împreună cu soția sa și cei 7 copii au fost deportați în Siberia[1]. S-au reîntors în 1925, stabilindu-se pe o perioadă scurtă de timp la Odesa, apoi timp de 10 ani părintele a slujit într-o parohie din RASSM[2].

În anul 1929, Gheorghe, unul dintre feciorii părintelui, fiind exmatriculat de la învățătură din cauza provinienței sociale, trecând apa Nistrului, s-a refugiat în România. Fapt pentru care autoritățile sovietice i-a lipsit pe părinții săi de dreptul la vot[3]. A urmat anul 1934, când preoteasa Maria a fost arestată, fiind condamnată la 8 ani de lagăr. Peste un an, în 1935, a fost arestat și părintele Nicolae. A fost judecat de către Tribunalul din RASSM la 10 ani de lagăr. Anii de detenție i-a petrecut în lagărul nr.2 din Tomsk[4].

Ambii soți au fost eliberați înainte de termen, cu interdicția domiciliului obligatoriu în regiunea Tomsk. Au fost arestați din nou în luna decembrie a anului 1937[5].

La 14 decembrie a fost arestat părintele Nicolae, fiind învinuit de apartenența la o organizație monarhistă și de activitate contrarevoluționară. Judecata a avut loc pe data de 22 decembrie, fiind condamnat la moarte prin împușcare. Sentința de judecată a fost executată la 27 decembrie 1937.

Preoteasa Maria, fiind arestată, a fost silită să recunoască învinuirile: activitatea contrarevoluționară a feciorului ei, aflat în România, spionaj în favoarea Japoniei și ură față de puterea sovietică. Dosarul de arest a fost fabricat în două zile, 21-22 decembrie. Judecata a condamnat-o la moarte prin împușcare. Sentința a fost executată la 7 ianuarie 1938[6].

                            Protoiereu Ioan Lisnic

[1] М.В. Фаст, Н.П. Фаст, Нарымская Голгофа, Материалы к истории церковных репрессий в Томской области в советский период, Томск - Москва, 2004, p. 148-149

[2] Новомученики и Исповедники Русской Православной                           Церкви XX века, Sursa:http://kuz1.pstbi.ccas.ru/bin/db.exe/ans/newmr/HYZ9EJxGHoxITYZCF2JMTdG6Xbu-c8iUcO0h66qceeufc8YUXu1Ut8Khv8KWeCQ*_pnl,  consltat 5.07.2016, ora 17.20

[3] М.В. Фаст, Н.П. Фаст, op. cit., p. 148

[4] Новомученики и Исповедники Русской Православной ЦерквиXX века

[5]Жертвы политического террора в СССР,

Sursa: http://lists.memo.ru/index2.htm,  consltat 5.07.2016, ora 17.30

[6]Ibidem; М.В. Фаст, Н.П. Фаст, op. cit., p. 149


Articolul Precedent
Articole Asemănătoare
4665

Egumenul Serafim Dabija – judecat pentru propagandă antisovietică

Egumenul Serafim, cu numele de mirean Ilie Dabija s-a născut la 28 iulie 1915 într-o familie de țărani din satul Bișcotari (în prezent Codreni), jud. Tighina. Ajuns la maturitate, în 1934 intră în ascultare la Mănăstirea Suruceni. În anul 1941 a fost tuns în monahism și peste câteva luni a fost hirotonit în treapta de […]

Articole postate de același autor
2514

Preotul Zosima Prodan – condamnat la moarte prin împușcare

Preotul Zosima Prodan s-a născut în anul 1882, în localitatea Lăbușna, raionul Codima, regiunea Odesa. În anii 30 ai secolului trecut era preot la Biserica“Adormirea Maicii Domnului” din localitatea Podoliskoe, raionul Krasnoselie, regiunea Kostroma (Rusia)[1]. Biserica din Podoliskoe, construită în anul 1817, mai avea încă două altare, cu hramurile “Sf. Ier. Nicolae” și a “Sf. […]