Să nu blestemăm ac, ață, fir de praf, animal, om, lucru, pom, stea, soare, picătură de apă, pentru că în clipa în care am bestemat, blestemul se întoarce peste noi. Când blestemi, îl obligi pe Dumnezeu să oprească anumite sentințe, și le dai tu! Și în momentul când ai blestemat tu și nu mai dă El sentința, răspunzi tu de urmările sentinței pe care trebuia să le dea Dumnezeu. Așa că, mai ușor cu aruncatul vorbelor de clacă din gura noastră!
Niciodată nu trebuie să-i lăudăm şi să-i linguşim pe semenii noştri, ci să-i călăuzim către smerenie şi către iubirea lui Dumnezeu. Şi să nu căutăm să ne iubească, lăudându-i pe ceilalţi. Să învăţăm să iubim, iar nu să cerem să fim iubiţi. Să-i iubim pe toţi şi să facem jertfe cât putem mai mari, pentru […]
Dacă ne adresăm lui Dumnezeu spunându-I: “Dumnezeul meu, miluiește-mă pe mine, păcătosul!”, e ca și cum I-am spune: “Doamne, eu nu am nici un merit; bineînțeles că nu Te pot răsplăti cu nimic; nu mă pot lăuda cu nici un merit; dar pentru iubirea Ta, iartă-mă! Dă-mi timp și putere ca să mă pocăiesc! Dă-mi […]
