Când faci, mamă, pomelnic pentru ai matale, la Liturghie, pune şi unul sau doi săraci, sau o văduvă pe care nu are cine o pomeni şi a murit săraca.
Este mare pomană. Asta se cheamă milostenie duhovnicească. Este mai mare decât aceea când îi dai o haină sau o mâncare omului, că-l ajuţi dincolo, în veşnicie.
Părintele Cleopa Ilie, Îndrumări duhovniceşti pentru vremelnicie şi veşnicie, Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2004, p. 202
Zbuciumul vieții cotidiene de multe ori ne împiedică să descoperim acea Împărăţie, despre care Hristos ne mărturiseşte că „este înăuntrul vostru”. Oamenii îşi transformă vieţile într-un chin, fiind mereu nefericiţi şi nemulțumiți, pentru că sunt atrași prea mult de bunurile materiale, și nu mai au timp pentru a-și asculta propriul suflet. Un pelerinaj, o vizită la mănăstire […]
Părintele Ioan deseori cerceta familia negustorului C. din Petersburg. În casa unde locuia negustorul mai stăteau trei studenți tineri care adesea luau în bătaie de joc popularitatea de care se bucura părintele Ioan. Odată, s-au gândit să-l păcălească pe părintele Ioan și să-și bată joc de puterea „tămăduitoare” a rugăciunilor sale. K., cel mai isteț […]
