Când faci, mamă, pomelnic pentru ai matale, la Liturghie, pune şi unul sau doi săraci, sau o văduvă pe care nu are cine o pomeni şi a murit săraca.
Este mare pomană. Asta se cheamă milostenie duhovnicească. Este mai mare decât aceea când îi dai o haină sau o mâncare omului, că-l ajuţi dincolo, în veşnicie.
Părintele Cleopa Ilie, Îndrumări duhovniceşti pentru vremelnicie şi veşnicie, Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2004, p. 202
Un bărbat veni la duhovnicul său să se plângă: – Părinte, nu o mai suport. Îi merge gura toată ziua. Că aia nu-i bine, că aia nu-i bine. Că de ce nu câstig mai multi bani. Că nu de ce nu fac asa, că de ce nu fac pe dincolo. Reprosuri peste reprosuri. Vreau să […]
În cuprinsul Sfintelor Evanghelii observăm că Hristos, pentru ai înțelepți pe ucenici, dar și pe ceilalți ascultători ai lui, cât și pentru faptul de a se face mai înțeles, le spune adesea pilde pline de învățătură. După acest model, și Sfinții Părinți în cărțile și cuvântările lor de învățătură spuneau adesea pilde cu tâlc duhovnicesc. […]
