Când faci, mamă, pomelnic pentru ai matale, la Liturghie, pune şi unul sau doi săraci, sau o văduvă pe care nu are cine o pomeni şi a murit săraca.
Este mare pomană. Asta se cheamă milostenie duhovnicească. Este mai mare decât aceea când îi dai o haină sau o mâncare omului, că-l ajuţi dincolo, în veşnicie.
Părintele Cleopa Ilie, Îndrumări duhovniceşti pentru vremelnicie şi veşnicie, Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2004, p. 202
Rugaţi-vă mereu pentru cei răposaţi. Nu poate nimeni să-şi închipuie cât de mult aşteaptă cei morţi să ne rugăm pentru ei. Cei care au fost în puşcărie ştiu cum aşteptau să primească o veste, să primească un ajutor de la cei liberi; tot astfel aşteaptă şi cei plecaţi din lumea aceasta să primească mângâiere de […]
Dumnezeu este pretutindeni, dar în modul cel mai direct şi receptiv este prezent în Casa Lui, în Biserică. Acesta este locul în care ne vede, ascultă şi binecuvântează pe toți cei care Îl chemăm în rugăciune, în comuniune cu toți sfinții și confrații noștri. Biserica este și locul în care e bine să ne ajutăm și […]
