Când faci, mamă, pomelnic pentru ai matale, la Liturghie, pune şi unul sau doi săraci, sau o văduvă pe care nu are cine o pomeni şi a murit săraca.
Este mare pomană. Asta se cheamă milostenie duhovnicească. Este mai mare decât aceea când îi dai o haină sau o mâncare omului, că-l ajuţi dincolo, în veşnicie.
Părintele Cleopa Ilie, Îndrumări duhovniceşti pentru vremelnicie şi veşnicie, Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2004, p. 202
Veniţi dintr-o dinastie de preoţi, pe Dumneavoastră ce v-a determinat să alegeţi preoţia? Aţi avut un model pe care aţi dorit să îl urmaţi pe această cale? De Sfintele Taine se poate împărtăși fiecare om, care cu inimă curată prin dragoste și credință nădăjduiește întru ajutorul Dumnezeului cel Atotputernic. Prin Sf. Taină a Preoției, omului […]
Mai departe să schimbăm puţin cuvintele. Ştiinţa medicinii, printre multele ei învăţături, o are şi pe aceasta: s-a băgat de seamă că toate ţesuturile omului se pot drege, adică se tămăduiesc, numai celula nervoasă nu se mai drege niciodată; lucrul ei se opreşte fulgerător. Celula nervoasă o asemănăm cu un ghem de la care pleacă […]
