Când faci, mamă, pomelnic pentru ai matale, la Liturghie, pune şi unul sau doi săraci, sau o văduvă pe care nu are cine o pomeni şi a murit săraca.
Este mare pomană. Asta se cheamă milostenie duhovnicească. Este mai mare decât aceea când îi dai o haină sau o mâncare omului, că-l ajuţi dincolo, în veşnicie.
Părintele Cleopa Ilie, Îndrumări duhovniceşti pentru vremelnicie şi veşnicie, Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2004, p. 202
Un epsicop, călătorind prin eparhia lui, a ajuns sâmbătă seara într-un sat. era prima dată când trecea pe acolo. primarul satului l-a omenit şi la puţin timp, episcopul a cerut să-l vadă pe preot. – Este la câmp, încă nu s-a întors, i-au spus. După un timp, s-a arătat şi preotul, îmbrăcat în haine de […]
„Învierea Ta, Hristoase – Mîntuitorule, Îngerii o laudă în ceruri, și pe noi pe pămînt ne învrednicește, cu inimă curată să te slăvim” (Stihira Învierii) Să lepădăm acum toată grija cea lumească și să răsturnăm piatra de la ușa inimii noastre, care împiedică pătrunderea luminii dumnezeiești în ea și împreună cu Sfîntul Serafim al Sarovului […]
