O istorioară despre o femeie care s-a gândit să treacă la sectanţi

368

O femeie din Jabalia (Backa, Serbia) povestea că mergea la întâlnirile Frăţiei ortodoxe şi ţinea foarte mult la dreapta credinţă. Odată însă a venit la ea acasă un sâmbătar, vănzându-i cărţi eretice. Acesta a început să-i explice că secta lor era cea mai curată credinţă de pe pământ. A invitat-o să meargă şi la adunarea lor, ca să asculte şi să cunoască mai multe.

Îndoită în credinţa sa, femeia a hotărât să se ducă la această adunare sâmbăta următoare. Vineri seara, pregătindu-se de culcare, a stat înaintea icoanei Mântuitorului şi s-a rugat: „Doamne, Ţie mă încredinţez! Îndreaptă-mă Tu pe calea mântuirii!” Şi noaptea a avut un vis neobişnuit: Mucenicii lui Hristos sufereau pentru credinţă – unii erau tăiaţi de săbii, alţii erau aruncaţi în foc, alţii erau aruncaţi să fie sfâşiaţi de fiare, şi alţi mucenici erau răstigniţi pe cruce… Deodata văzu cum un cap retezat se rostogolea către ea. I s-a părut a fi chiar capul Sfântului Ioan Botezătorul, iar acest cap i-a spus: „Vezi cum au suferit aceştia pentru adevărata credinţă, iar tu laşi credinţa sfinţilor şi cauţi o alta?”

Femeia s-a trezit foarte tulburată. S-a intărit şi mai mult decât înainte în credinţa ortodoxă, iar la adunarea sectară nu s-a mai dus.

sursa Vestitorul ortodox


Articolul Precedent
Articole Asemănătoare
317

Lupta dintre bine și rău se dă pentru sufletul fiecărui om

Asupra omului lucrează tot timpul două puteri nevăzute: cea bună şi cea rea; puterea lui Dumnezeu, puterea harului, şi puterea diavolului, puterea vicleană şi atotpierzătoare. Omul este pus în această lume ca între două focuri, dintre care unul e făcător de viață, şi despre care Domnul spune: „Foc am venit să arunc pe pământ” (Luca […]

Articole postate de același autor
393

Despre sărbătoarea „Sfântului Valentin” sau „a îndrăgostiţilor”

Toţi oamenii organizează sărbători. Sărbătorile sunt zilele, în care omul îşi aduce aminte de ceea, ce îi este drag şi sfânt. Ele pot fi diferite: de familie, de stat, religioase. Ele ne aduc aminte de istoria familiei, a statului şi comunicării omului cu Dumnezeu. Toate sărbătorile sunt şi o imagine a culturii, fiind un factor […]