A nu merge în biserica lui Dumnezeu, a nu-ţi plini pravila, a fi neharnic la rugăciune şi la citirea Scripturilor, a întoarce spatele oricărei nevoinţe şi siliri de sine, de dragul desfătărilor, al plăcerilor şi deşertăciunilor, e lucru necuvios şi pierzător, fiindcă toate acestea duc în adâncul nepocăinței şi deznădejdii.
Fie că mănânci ori bei, fie că şezi ori umbli, fie că eşti singur sau împreună cu alţii, ia seama să nu scapi nici un minut din minte focul gheenei şi totdeauna să cugeţi la el cu frică şi cu cutremur, cu lacrimi şi suspinări.
Dacă eşti păcătos, fă milostenie, dobândeşte smerenie şi curăţie, pocăieşte-te şi te vei mântui. Eşti vameş? Poţi să te faci evanghelist. Eşti prigonitor? Poţi să te faci apostol. Eşti tâlhar? Poţi să fii cu Domnul în Rai. Eşti mag(ician)? Poţi să te închini şi să aduci daruri Stăpânului. Nu e păcat pe care să nu-l poată dezlega pocăinţa.
Din Sfântul Teofan Zăvorâtul, Patericul Lavrei Sfântului Sava, Editura Egumenița, 2010, p. 152
