Naşterea de prunci şi creşterea lor sunt o binecuvântare de la Dumnezeu

6106

Naşterea de prunci şi creşterea copiilor sunt, într-adevăr, o mare bucurie şi binecuvântare de la Dumnezeu. Nu poate exista vreo căsătorie creştină fără o dorinţă imediată si nerăbdătoare a ambilor părinţi de a primi şi de a avea această bucurie comună. O căsnicie în care copiii sunt nedoriţi se bazează pe o formă viciată, egoistă şi trupească a iubirii.

Dând viaţă altora, omul imită actul creator al lui Dumnezeu şi, dacă refuză să facă aceasta, nu numai că-şi respinge Ziditorul, dar îşi distorsionează propria umanitate; căci nu există umanitate în absenţa „chipului şi asemănării lui Dumnezeu”, adică, fără o dorinţă conştientă, sau inconştientă, de a fi un imitator al Părintelui de viață-făcător al tuturor.

Apoi, mai este şi atitudinea lui Iisus în privinţa copiilor: „Chemând la Sine un prunc, l-a pus în mijlocul lor, şi a zis: «Adevărat zic vouă: dacă nu vă veţi întoarce şi nu veţi fi precum pruncii, nu veţi intra în Împărăţia Cerurilor»” (Matei 18, 2). Va înţelege, oare, o persoană care se fereşte în mod deliberat să aibă copii, sensul deplin al acestui avertisment al Domnului ‒ poate una dintre cele mai importante descoperiri din întreaga Evanghelie?

John Meyendorff, Căsătoria ‒ perspectiva ortodoxă, Editura Renașterea & Editura Patmos, Cluj-Napoca, 2012, p. 20


Articolul Următor
Articole Asemănătoare
1491

Vreau să fiu o mamă adevărată

— Da, micuțule. Ai pierdut ceva? — Am pierdut-o pe mama. Poate ați găsit-o întâmplător. — Spune-mi, te rog, cum arată mama ta? — Ea este foarte frumoasă și blândă! Și îi plac pisicile. — Avem vești bune pentru tine! Chiar ieri am găsit o mămică – poate este a ta. De unde suni? — […]

Articole postate de același autor
1644

Te-ai măritat cu un om în loc de un arhanghel!

Multe perechi îşi încep viaţa de familie cu aşteptări de-a dreptul utopice. Oameni nedesăvârşiţi iau în căsătorie alţi oameni nedesăvârşiţi şi apoi încep să aşteăte desăvârşirea unul de la celălat. Aşteptăm de la soţie acea desăvârşire ce aparţine doar lui Dumnezeu. Un soţ i-a spus soţiei sale într-o zi: „Doamnă, ai făcut o mare greşeală. […]