Lucrul cel mai important este să ne creştem copiii în Domnul

98

Pâna când vom mai fi doar carne? Pâna când o să ne tot aplecăm spre pamânt? Să lăsam totul şi prima noastră grijă să fie aceea de a ne creşte copiii în învăţătura şi certarea Domnului Iisus Hristos.

Dacă copilul învaţă de la început să se gândească la virtute, atunci deja a dobândit cea mai mare bogăţie şi cea mai mare slavă. Nu câştigi mai mult învăţându-l ceva artă şi filosofia celor din antichitate, cu care să faca bani, decât ai câştiga şi ai realiza dacă-l vei învăţă arta de a dispreţui banii.

Dacă vrei să fie bogat, învaţă-l să dispreţuiască banii.

Bogat nu e acela care are nevoie de bani mulţi şi e înconjurat de multe lucruri, ci cel care nu are nevoie de nimic. Asta să-l înveţi pe fiul tău, asta trebuie să ştie, fiindcă aceasta este bogăţia cea mai mare.

Nu-ţi bate capul cum să-l faci să progreseze în învăţătura lumească ca să devina ambiţios. Gândeşte-te cum să-l înveţi să dispreţuiască slava acestei vieţi. Numai aşa ar putea avea cu adevarat un nume bun şi ar deveni cu adevărat un om important.

Asta pot să facă şi săracul şi bogatul. Aceste lucruri nu se învaţă de la profesori şi nici din arte, ci din cuvintele dumnezeieşti. Nu te îngriji să stea în aceasta viata mulţi ani, ci mai bine îngrijeşte-te să trăiască viaţa cea veşnică şi fără sfârşit.

Extras din
Sfântul Ioan gură de Aur, Parinti, copii şi cresterea lor, Culegere de texte patristice si traducerea lor în neogreaca de Ieromonahul Benedict Aghioratul, Editura Panaghia, p.26-27

Articole Asemănătoare
616

De unde demnitatea morţii, dacă n-ai idealuri pentru care merită să trăieşti?!

Nu există nimic laic pentru care merită să mori! Tot ceea ce merită să mori e încărcat de sacralitate! La Evora, în Portugalia, există o capelă a capucinilor – din 1212 sau 1216 făcută numai din cranii şi oase de oameni. Doi călugări veniri de la Padova, în timp, au constatat că oamenii pierduseră frica […]

Articole postate de același autor
2093

Sincere condoleanțe preoților Nicolae, Petru și Ioan Lisnic cât și familiei îndurerate în legătură cu trecerea la cele veșnice a fratelui lor, soț și tată, Alexandru

Alexandru Lisnic s-a născut la 21 februarie 1951 în orășelul Muhino, raionul Shimanovsk, regiunea Amur. Localitate în care erau deportați părinții săi, cântărețul bisericesc Grigore (viitorul preot) și Nadejda Lisnic. Întorși din surghiun în anul 1958, Alexandru a avut posibilitatea să învețe la Școala de opt ani din Gura Căinarului, raionul Florești, apoi continuând învățătura […]