„lată pe nevrednicul Ion, înaintea Ta, Doamne!”

1270

Era un om sărac, Ion, care, cu toate că era împovărat de copii şi de nevoi, nu cârtea niciodată împotriva lui Dumnezeu, ci mergea întotdeauna la biserică şi rugându-se, zicea: „lată pe nevrednicul Ion, înaintea Ta, Doamne!”

Dumnezeu părea că nu-l aude, şi sarcina din spinarea lui Ion se făcea şi mai grea.

Şi cu cât Dumnezeu era mai surd la strigarea lui, Ion se făcea si mai mititel.

Şi iată că Ion muri – şi ajungând la poarta cetăţii veşnice, căzu în genunchi, şi asemenea cum făcea în biserică, zise şi acum: „Iată pe nevrednicul Ion, înaintea Ta, Doamne!”

Atunci, poarta cerească se deschise, se arătară îngerii şi luând între ei pe Ion, îl duseră la picioarele Celui Veşnic.

Şi Dumnezeu îi zise: „lată-mă înaintea lui Ion pentru totdeauna!”

Din Al. Lascarov-Moldovanu, Viata crestina în pilde, Editia II, Bucuresti


Articolul Precedent
Articole Asemănătoare
3459

De ce nu primim de le El ceea ce cerem?

  De ce nu primim de la El ceea ce cerem? Vă mai spun încă o dată: pentru că, de obicei, Îi cerem lucruri vătămătoare pentru noi, crezând că sunt bune şi că ne sunt de folos. Nu ştii, tu, omule, care ţi-e interesul. Dar Cel Care ştie nu îţi ascultă rugăciunea, pentru că are […]

Articole postate de același autor
1034

Omul poate deveni bun sau rău în funcție de felul în care-și va folosi puterile sufletului

Eu văd patimile ca pe niște puteri ale sufletului. Dumnezeu nu dă slăbiciuni, ci puteri. Însă atunci când nu valorificăm aceste puteri pentru săvârșirea binelui, vine aghiuță, le exploatează și ele devin patimi, iar apoi cârtim și ne răzvrătim împotriva lui Dumnezeu. Pe când, dacă le-am valorifica întorcându-le împotriva răului, ne-ar ajuta în nevoința duhovnicească. Mânia, de […]



Urmăriți-ne pe Facebook!