„lată pe nevrednicul Ion, înaintea Ta, Doamne!”

7014

Era un om sărac, Ion, care, cu toate că era împovărat de copii şi de nevoi, nu cârtea niciodată împotriva lui Dumnezeu, ci mergea întotdeauna la biserică şi rugându-se, zicea: „lată pe nevrednicul Ion, înaintea Ta, Doamne!”

Dumnezeu părea că nu-l aude, şi sarcina din spinarea lui Ion se făcea şi mai grea.

Şi cu cât Dumnezeu era mai surd la strigarea lui, Ion se făcea si mai mititel.

Şi iată că Ion muri – şi ajungând la poarta cetăţii veşnice, căzu în genunchi, şi asemenea cum făcea în biserică, zise şi acum: „Iată pe nevrednicul Ion, înaintea Ta, Doamne!”

Atunci, poarta cerească se deschise, se arătară îngerii şi luând între ei pe Ion, îl duseră la picioarele Celui Veşnic.

Şi Dumnezeu îi zise: „lată-mă înaintea lui Ion pentru totdeauna!”

Din Al. Lascarov-Moldovanu, Viata crestina în pilde, Editia II, Bucuresti


Articolul Precedent
Articole Asemănătoare
5615

Colierul de iubire

Era prima aniversare a căsătoriei lor. Fotis voia să-i facă un cadou de valoare soţiei sale. S-a gândit însă să-i dea Ellisei libertatea de a alege. – Iubirea ta mă emoţionează mult, i-a zis Ellisa soţului ei. Îţi mulţumesc pentru că îmi dai dreptul de a alege. Aş vrea să mergem acum la magazin. – […]

Articole postate de același autor