Din Arhimandritul Arsenie Papacioc, Scrisori către fiii mei duhovnicești, Mănăstirea Dervent, Constanța, 2000, p. 184
Articole Asemănătoare
Duhovnicul în viaţa noastră
Orice credincios, într-un fel, vine şi îşi creează un raport de fiu sau de fiică față de cel care îl/o spovedeşte. Practic însă, nu poţi să urmăreşti pe fiecare, sunt atâţia oameni care-ţi vin în faţă şi nu poţi să zici: „Îl ştiu şi pe acela că l-am spovedit, e fiul meu; o ştiu şi […]
Articole postate de același autor
De unde demnitatea morţii, dacă n-ai idealuri pentru care merită să trăieşti?!
Nu există nimic laic pentru care merită să mori! Tot ceea ce merită să mori e încărcat de sacralitate! La Evora, în Portugalia, există o capelă a capucinilor – din 1212 sau 1216 făcută numai din cranii şi oase de oameni. Doi călugări veniri de la Padova, în timp, au constatat că oamenii pierduseră frica […]
