Deznădej­dea «locuieşte» doar în iad

1295

Iarăşi zici: „Voi merge în iad, pen­tru mine nu există mântuire”. Gân­durile acestea înseamnă hulă, Îl „jignesc” pe Cel răstignit şi iubirea Lui de oameni nemărginită. Sfântul Isaac Sirul spune: „Când arunci o mână de nisip în mare se risipeşte şi dispa­re, nu deranjează marea câtuşi de pu­ţin. La fel şi păcatele tale, când cad în oceanul nemărginit al milostivirii lui Dumnezeu, dispar îndată”. Prin ur­mare, de ce deznădăjduieşti?

Sfântul Ioan Gură de Aur ne spu­ne cu glas hotărât: „Dacă Dumnezeu te-a plăsmuit ca să te chinuieşti, este «bine» să deznădăjduieşti. Dar dacă bunătatea Lui te-a creat ca să te desfeţi de bunătăţile Raiului, la ce-ţi este de folos deznădejdea? Deznădej­dea «locuieşte» doar în iad. Deci, cât timp ești în viață, există mereu nădejdea mântuirii.” (Omilia 1, către Teodor cel căzut)

Din Arhimandrit Vasilios Bacoianis, Duhovnicul și spovedania, Editura de Suflet, București, 2012, p. 61-62


Articole Asemănătoare
1355

Osândirea duhovnicului

Îți osândeşti pe duhovnicul tău în faţa prietenului, în casa ta, pre­tutindeni unde ţi se dă ocazia (în timp ce în faţa lui taci), deoarece după pă­rerea ta a făcut o greşeală. Prin urma­re, tu, care-l osândeşti, şi pentru fap­tul că-l osândeşti, nu faci un păcat? Desigur! Şi cine face păcatul cel mai mare? Duhovnicul […]

Articole postate de același autor
1059

A fi creştin înseamnă a învăţa să mori

Creştinismul nu este un stil de viaţă, ci o continuă pregătire pentru moarte. Evanghelia nu este un „ghid de bune practici” pentru cei care vor să trăiască mai bine, să-şi facă viaţa mai confortabilă. Dimpotrivă, învăţătura cuprinsă în Evanghelii este scandaloasă şi deloc în logica acestei lumi. Când un monah se retrage în pustie, nu o face […]