Un om îşi dorea foarte mult să-I mulțumească lui Dumnezeu și se ruga în felul următor: "Doamne,ce aş putea să-Ţi ofer ". Într-o zi Dumnezeu i-a răspuns: "Nu am nevoie de nimic. Tot ce ai, deja este al Meu, căci Eu ţi le-am dat."
Omul însă a insistat: "Cum aş putea totuşi să-Ţi răsplătesc, ce aş putea să-Ţi dau". Atunci Dumnezeu i-a zis: "Dacă mă iubești...dă-Mi păcatele tale."
IV. Omul se naşte ca o făptură cu totul lipsită de înţelepciune şi îşi petrece primii ani din viaţă în neputinţă şi prostie. Rîde şi plînge fără de pricină. Dacă-l împingi, cade şi dacă îi întinzi mîna, ţi-o întinde şi el pe a lui. Cine îşi mai aduce aminte de vremea aceea? Laudele şi ocările […]
Praznicul acesta al intrării Domnului în Ierusalim – numit şi al Floriilor – poartă cu sine adânc de înţelepciune şi oricât ne-am strădui să surprindem toate sensurile sărbătorii acesteia, fi-vom neputincioşi în a le epuiza. Căci mai întâi de a fi Intrarea în Ierusalim au fost patruzeci de zile de radioasă bucurie a postirii, iar […]
