Să recunoaştem împreună că fiecare am dus şi ducem o cruce: ori avem o cruce a căsătoriei, ori avem o cruce a vieţuirii singuri, ori avem o cruce a vreunei boli, ori avem altă cruce, a vreunei supărări. Crucea trebuie dusă cu mulţumire. Crucea trebuie dusă fără cârtire. Crucea trebuie dusă cu Hristos, nu fără Hristos, şi nici în alt sens decât Golgota.
Adică Însuşi Dumnezeu S-a răstignit pe cruce; acolo să ajungem noi. Dumnezeu ne doreşte pe noi aducători de cruci pe Golgota. Cum El Şi-a purtat crucea, şi noi să ne purtăm crucea. El Şi-a purtat o cruce grea.
În crucea aceasta erau purtate toate păcatele noastre, ale tuturor oamenilor, din toate timpurile. Iar noi ne ducem doar crucea noastră, a păcatelor noastre, şi acelea răscumpărate prin Iisus Hristos, Domnul.
Preot Nicolae Tănase, Să nu-L răstignim iarăşi pe Hristos, Editura Agaton, Făgăraș, 2011, p. 16
