Ce greşeli fac moldovenii la botez. Copilul nu are nevoie de 99 de cumătri

4652

Moldovenii nu conştientizează ce înseamnă cu adevărat botezul şi îşi încreştinează copilul pentru că aşa a făcut mama şi bunica. Preotul Andrei Rusu de la Biserica „Sfântul Dumitru” din Chişinău ne spune câţi cumătri trebuie să ai şi cât de adevărat este zvonul potrivit căruia copilul botezat nu va plânge noaptea sau nu va fi deocheat.

Dacă pe timpuri mama copilului care se boteza trebuia să stea la uşa bisericii, în prezent femeia poate intra în lăcaşul sfânt imediat după naştere. De asemenea, părintele Andrei ne spune că nu există un termen stabilit pentru botez, însă firesc ar fi ca taina botezului să o primească adulţii.

„Aşa face toată lumea, aşa facem şi noi”

Svetlana Mocanu locuieşte în municipiul Chişinău şi are peste 30 de ani. Săptămâna trecută şi-a botezat cel de-al doilea copil. Ea ne-a povestit cum s-a pregătit de această cerinţă creştină şi ce cunoaşte despre taina botezului. „Copilul trebuie botezat pentru că noi suntem creştini şi credem în Dumnezeu. Prin botez îl dăm pe calea cea dreaptă. Aceasta te păzeşte de cele rele. Se mai zicea că trebuieşti botezat atunci când eşti mare şi conştient. Dar, dă mă rog, aşa face toată lumea şi aşa facem şi noi”, spune Svetlana. Femeia spune că „astfel simţim că suntem şi noi oameni pe pământ. Eu socot că dacă omul este încreştinat el se face mai bun, nu e păgân, ci om de rând cu toată lumea”.

Pregătiri de botez

Când şi-au pus în gând să boteze copilul, Svetlana şi soţul ei au mers la biserică şi s-au înţeles cu părintele pe ce dată şi la ce oră îl vor boteza pe Iulian, băiatul lor. „În ziua botezului la biserică am luat colaci, vin, făină, ulei şi un ştergar. Colaci am dus pentru că este pâine şi trebuie să duci. Din făină se vor face prescuri la biserică, uleiul se toarnă în candelă, iar vinul pentru împărtăşanie. Iar cumătrii au avut cu ei crâşma. Asta a fost toată pregătirea de botez”.

După botez, Svetlana, ca şi mulţi alţii, au organizat o masă de sărbătoare. „Dacă imediat după botez ai hotărât să faci şi cumătrie, atunci te duci la restaurant. Dacă nu faci cumătria, oricum faci o masă acasă unde mănânci şi bei de sănătatea copilului încreştinat. Eu nuştiu dacă în religia noastră este scris că trebuie să faci cumătria. Cred că la noi s-a născocit această modă cu mâncare şi băutură”, spune Svetlana. Ea zice că nu-i va face cumătrie lui Iulian. „M-am copt la minte. Lui Dan (primul băiat al ei) i-am făcut cumătrie, era primul copil. Acum, cu Iulian, categoric nu am vrut cumătrie. După botez am stat acasă la masă şi asta a fost tot. Poate pentru că şi timpurile sunt mai grele, sunt alte necesităţi, alte probleme şi eu socot că nu se cuvine toată cheltuiala asta”, a povestit femeia.

Număr redus de cumătri

Aşa cum mulţi dintre noi botează copilul după 40 de zile, în această perioadă a fost botezat şi Iulian. Dacă la primul copil Svetlana a avut opt perechi de cumătri, la cel de-al doilea băiat şi-a luat doar trei. După ce părintele i-a pus veşmântul pe cap şi a citit molitva de 40 de zile, femeia a putut să stea alături de copil în timp ce acesta era botezat. Svetlana nu crede în zvonurile care sunt răspândite precum că copilul botezat nu va plânge noaptea, însă spune că ar fi un pic de adevăr în faptul că copilul botezat nu va fi deocheat. „Cred că dacă este botezat, are un înger păzitor”, a adăugat Svetlana.

Majoritatea moldovenilor ştiu acelaşi lucru despre botez ca şi Svetlana. Mulţi chiar fac pregătiri mai mari, îşi i-au de cumătri jumătate de sat, se împrumută ca să facă cumătrie, dar nu cunosc ce spune canonul bisericesc despre taina botezului. Iată ce ne spune preotul Andrei despre sensul adevărat al acestui ritual.

Prin botez obţinem viaţă veşnică

„Cuvântul «botez» din limba greacă înseamnă scufundare. Iar apa în care noi scufundăm pe cel care urmează să se boteze preînchipuie mormântul lui Hristos. Prin botez ne îngropăm împreună cu Hristos, murim împreună cu Hristos pentru tot ceea ce înseamnă lumea păcatului şi împreună cu Hristos ne facem veşnici pentru împărăţia lui Dumnezeu. Imnul acestei taine a botezului este «câţi în Hristos v-aţi botezat, în Hristos v-aţi şi îmbrăcat». În cristelniţă ne facem cetăţeni ai Raiului. Prin cristelniţă nu înţelegem numaidecât vasul unde se scaldă copilul, pentru că botezul poate fi săvârşit într-o oarecare altfel de apă, mare, ocean, râu cu apă curgătoare. Prin botez nu suntem supuşi nici măcar morţii, pentru că prin botez noi omorâm moartea, care rămâne doar o trecere de la o viaţă vremelnică la una veşnică, dar în aceeaşi împărăţie a lui Dumnezeu în care intrăm prin taina botezului”, spune preotul Andrei.

E firesc ca la botez să vină adulţii

Botezul porneşte de la principiul credinţei. Preotul Andrei spune că „cel ce va crede se va boteza. Deoarece credinţa o pot avea cei care au discernământ, cei care pot avea conştiinţa întreagă şi pot gândi, ar fi firesc ca botezul să-l primească adulţii, lucru care s-a întâmplat în biserica creştină întreg mileniul întâi. O generalizare a botezului pruncilor o avem relativ târzie, abia începând cu secolul al XII-lea”. Tot el susţine că sunt multe lucruri privind botezul pruncilor. „Azi, dacă m-aş pronunţa pentru botezul adulţilor, aş fi învinuit de baptism, de erezie, iar confraţii mei ar arunca cu pietre în mine. Aş fi învinuit de baptism pentru că biserica baptistă nu botează categoric pruncii. Cu toate acestea, zic că ar fi firesc la botez să vină adulţii. Ar fi firesc ca o familie credincioasă să aibă copiii educaţi în credinţa creştin-ortodoxă, însă să lase copilul să primească taina botezului la vârsta majoratului, pentru că atunci va avea descernământul de a alege, de a-l urma pe Hristos, de a-şi asuma de bună voie moartea şi învierea lui Hristos”, zice preotul Andrei.

Rolul naşilor de botez

Totuşi, pentru că s-a generalizat botezul pruncilor, părintele Andrei spune că nu putem exclude acum pruncii de la botez. „Aici apare rolul naşilor de botez. Cel mai des naşii de botez sunt nişte persoane apropiate ca şi rudenie sau ca şi prietenie de părinţii copilului, dar care, de cele mai multe ori, nu au idee de credinţa creştin-ortodoxă. Ei vin de gură cască pentru a se face cumătri, fenomen tare în vogă la noi şi pentru ca să participe după aceasta la un banchet, fără să înţeleagă care este rostul lor. Însă, rostul nanilor este de a fi garant în această comunitate că copilul, care nu are conştiinţa de a mărturisi credinţa lui Dumnezeu, va fi educat în legea lui Hristos. Nanii trebuie să fie creştini practicanţi care frecventează duminical biserica. De asemenea, mama şi tata trebuie să fie creştini practicanţi. Şi eu accept botezul pruncilor doar dacă există un nan credincios şi părinţii creştini practicanţi. În celelalte cazuri nu are sens să venim cu copilul la botez, pentru că copilul nu dobândeşte absolut nimic, decât că plânge până la isterie”, a precizat părintele.

O duzină de cumătri, un singru nan

Numărul mare de nani este o tradiţie doar în Republica Moldova, Basarabia românească şi în partea Bucovinei româneşti şi ucrainene. „Ruşii, aşa cum prevede canonul bisericesc, au un singur nan. Dacă copilul ce se botează este băiat, nanul trebuie să fie bărbat, iar dacă este fetiţă-nană trebuie să fie o femeie, care se angajează să monitorizeze felul în care este crescut şi educat acest copil. În general, un cuplu nu poate fi în calitate de cumătru. Taina botezului implică şi nişte grade de rudenie. Doi oameni care participă la taina unui botez devin ca soră şi frate. Şi dacă participă soţul şi soţia, ei devin soră şi frate. Astfel, avem o problemă majoră. Dacă un sat a botezat acelaşi copil, atunci în satul acesta nu vor mai putea avea loc căsătorii între ei. Categoric aceasta nu se mai respectă, dar asta ar fi dacă am privi după canonul bisericesc”, explică preotul de la biserica „Sfântul Dumitru”. Tot el spune că tradiţia bisericească prevede un singur nan. „Chiar dacă astăzi vin la biserică o duzină de cumătri, noi îl considerăm nan doar pe cel care ţine copilul în braţe, toţi ceilalţi sunt părinţi spirituali. Noi îi scriem pe foaie şi îi pomenim, dar ei sunt coparticipanţi”.

Botezăm copilul ca să nu fie deocheat

Din păcate, moldovenii nu conştientizează ce înseamnă botezul. O fac dintr-o sumedenie de motive, fie ca să nu plângă noaptea, să nu-l deoache cineva sau pentru că aşa fac toţi. „S-a redus credinţa în Dumnezeu la nişte cutume, la nişte tradiţii care nu au nicio valoare. Aceasta este din cauza că lumea noastră este superstiţioasă, iar relaţia pe care o au cu Dumnezeu este doar de nivelul vrăjitoriei, au nevoie de Dumnezeu ca ceva care va face imposibilul. Dacă copilul plânge insistent, să meargă la medic. Nu veniţi la preot, căci el nu este medic”, ne învaţă părintele Andrei Rusu. Tot el spune că dacă nu participăm la slujba care are loc duminica, atunci nu are niciun sens să ne botezăm.

La câte zile se botează copilul

Părintele Andrei spune că nu există un termen când trebuie să fie botezat copilul. Însă, există două argumente pentru care întotdeauna s-a mers pe varianta de 40 de zile. „Primul argument este că femeia după naştere trece printr-un proces fiziologic care poate dura până la 60 de zile. Înainte, femeia în perioada imediată după naştere nu putea să iasă din curtea casei pentru că nu era dezvoltată industria igienică. De aceea se venea la botez după 40 de zile, atunci când femeia avea situaţia fiziologică suficientă ca să poată veni la biserică împreună cu pruncul. Al doilea argument pentru care se boteza pruncul la 40 de zile este în varianta veche testamentară, unde se spune că în a 40 zi Hristos a fost dus la Templu. Dar este o tradiţie, care poate fi încălcată”, aminteşte preotul. Totuşi, el sfătuie părinţii să vină în perioada de 40 de zile, nu mai devreme, pentru că pruncul este prea firav şi există un pericol în a-l lua în braţe şi a-l pune în cristelniţă, dar nici mai târziu de două-trei luni, pentru că copilul începe să priceapă şi el intră într-o fază de plâns isteric. Dar acestea sunt chestii practice şi nu au nimic cu sentimentul religios.

De ce mama nu intra în biserică la botezul copilului

Aşa cum a spus mai sus părintele Andrei, înainte femeile nu veneau după naştere la biserică pentru că industria igienică nu era atât de dezvoltată, iar procesul fiziologic prin care treceau nu le permiteau să iasă nici din curtea casei. Acest lucru nu mai este actual. „Astăzi, industria igienică este atât de dezvoltată încât femeile pot din maternitate să meargă oriunde. De aceea, ele pot veni oricând la biserică şi pot participa la slujbele bisericeşti şi pot să se împărtăşească oricând. Înainte, mama copilului rămânea la uşă deoarece era considerată exclusă din comunitate, fiindcă nu a fost la biserică40-60 de zile, perioada în care a născut şi a stat cu copilul. Ea nu intra în biserică până preotul nu-l ruga pe Dumnezeu «şi-o învredniceşte de a intra în sfânta ta biserică şi de a se împărtăşi dumnezeieştei taine». Astăzi, femeia poate veni la biserică imediat după naştere şi poate asista la botezul copilului său. Or, rugăciunea aceasta, din alt punct de vedere, ar trebui s-o spunem tuturor celor care nu au frecventat un timp îndelungat biserica. De aceea, cam toţi ar trebui să stea la uşa bisericii ca să fie învredniciţi de Dumnezeu să intre în biserică”, a concluzionat preotul Andrei.

Botez şi banchet

Astăzi, moldovenii fac după botez un banchet ca la nuntă, lucru care i se pare exagerat părintelui Andrei. „Cheltuie bani şi cei care organizează banchetul şi cei care vin la el. De aici au de câştigat doar restaurantele. Ceilalţi rămân doar cu chinul şi osânda. Botezul trebuie să fie calm şi simplu, fără de restaurant. Mai sunt alţii că fac botezul anul acesta, dar cumătria la anul, ca să închine colacii. Sunt nişte chestii nereligioase, născociri de ale oamenilor”.

Copilul poate fi botezat în orice zi, la orice oră, în dependenţă de posibilităţile preotului.

Ce trebuie să faci înainte de a boteza copilul

Părintele Andrei spune că familia care vrea să îşi boteze copilul trebuie să se informeze din internet sau de la preot despre ce urmează să facă şi apoi să aleagă o zi în care vor primi taina botezului. Dacă vorbim din punct de vedere birocratic, în ziua botezului trebuie să aibă certificatul de naştere al copilului, numărul căruia este inclus în registrul bisericii. După ce a fost botezat, la următoarea liturghie copilul este adus la biserică ca să se împărtăşească cu trupul lui Hristos, cu gust de pâine şi vin.

sursa adevarul.ro

 


Articolul Următor
Articole Asemănătoare
288

Rugăciunile noastre sunt duse de îngeri la Maica Domnului

Noi ne rugăm Maicii Domnului şi credem că rugăciunile noastre sunt duse de îngeri la Maica Domnului, dar ea nu este în mijlocul nostru, între noi, cum este Domnul nostru Iisus Hristos, pentru că Maica Domnului nu are fire dumnezeiască, ci are numai fire omenească, iar firea omenească este mărginită. Noi ştim lucrul acesta. Aşa […]

Articole postate de același autor
414

Pentru o zi – voluntar în loc de primar

Primarul de Zberoaia, Dinu Guțuțui a decis să lase treburile primăriei pentru o zi și să devină voluntar. L-am surprins la biserica din sat, îmbrăcat în haine de muncitor, alături de alți 12 bărbați din sat, în frunte cu parohul bisericii, Ioan Țușcă. Cu toții se chinuiau de zori să scoată poadeaua veche din lăcașul […]