Poezie creştină
43

Unde mergi creştine dragă, când e zi de sărbătoare?

Unde mergi creştine, dragă, când e zi de sărbătoare? La petreceri, pe la jocuri, sau la vorbă-n drumul mare? Tu n-auzi un glas prea dulce, tu n-auzi un glas frumos, Care zice: “Lasă-ţi toate şi veniţi către Hristos”? Unde mergi creştine dragă, când e zi de sărbătoare? Pe la bancă, sau la târguri, să-ţi duci […]

Poezie creştină
50

Voi cei adânc cãzuţi în patimi…

Voi cei adânc cãzuţi în patimi ce vreţi iertarea sã v-aflaţi de şapte ori spãlaţi în lacrimi de Domnul sã vã apropiaţi. Veniţi spre El cu gând cucernic şi duh curat în orice fel cãci Dumnezeu Atotputernic şi-nfricoşat de Sfânt e El. Voi cei ce vreţi a Lui Credinţã în lume s-o mãrturisiţi de şapte […]

Poezie creştină
83

De ce-ai dat, Doamne?!

(Lui Ozea Rusu) Copiii leşină, nu-i bine, Şi moarte picură din nori. Şi chiar izvorului îi vine Un fel de greaţă uneori. Atâtea vorbe şi minciuni, Atâtea seci promisiuni! De ce-ai dat, Doamne, grai la om, Iar nu la floare şi la pom?! A prins a înălbi, Precum ninsorile, Şi tinereţea mea! Mai bine ar […]

Poezie creştină
154

Şase pui şi-o biată mamă

Mai demult, o rândunică avea-n cuibu-i şase pui Şi privea la ei sărmana, ca la chipul soarelui: De cu zori pornea-săgeata-căutând, pe deal şi văi, Hrana pentru puii săi Şi-n iubirea-i nu o dată S-a culcat ea nemâncată, Dar destul de fericită că nu s-a-ntâmplat nicicând: Dintre pui, s-adoarmă vre-unul ars de sete sau flămând, […]

Poezie creştină
93

Pacient

Eu n-am să mă fac bine niciodată Mereu voi suferi de-o boală grea, Simţindu-mi conştiinţa vinovată, Că nu e totul bine-n ţara mea. Puteţi să mă-ntrebaţi:- Ce vrei, băiete? În treburile mari de ce te bagi? Am să răspund milos şi pe-ndelete: -Eu ştiu că îmi sunt dragi cei ce-mi sunt dragi. Mi-am investit şi […]

Poezie creştină
55

Setea de putere

Cu cît mai mare este dorința unui om De a stăpîni peste alți oameni, Cu atît mai mică este credința lui În Cel Atotputernic. Sufletul care insetează de putere Este ca o jivină bolnavă, El rătăcește pe la uși Și mănîncă ceea ce i se aruncă. Atunci cînd este chemat la masă Omul însetat de […]

Poezie creştină
50

Anotimpurile tatei…

Necruțător și fără milă trece timpul: Din ochii tatei, iar, a șters culoare. În iriși l-a plouat cu anotimpuri, Albastrul, contopindu-il cu sare… L-a tot purtat cândva, în primăvară, Copil, ce surâdea prin iarba moale, Și s-au ascuns în zâmbet pe vecie, Acele păpădii și-acela soare… Apoi veni o vară cu jăratec, Când inima în […]

Poezie creştină
837

Ajută-mă Iisuse, să trec al greutății prag

Din înaltul cerului, trimite-mi Doamne, mâna Ta cea tare, Că-s înconjurat în valuri și mă clatin rău pe mare. Când îngenunchez, Stăpâne, și ca să mă rog aș vrea Vin ispitele alături și mă-ncurcă-n mintea mea. Dar vino, Doamne, lângă mine, Când eu Te chem cu atâta drag, Ajută-mă, o, Iisuse, să trec al greutății […]

Poezie creştină
2159

„Vei trăi și vei vedea ce însemnătate mare a avut măicuța ta”

Dacă ai ști ce-nseamnă mama, zic așa, în gândul meu, N-ai striga în fața mamei, să-ntristezi pe Dumnezeu.  Dacă ai ști ce-nseamnă mama și însemnătatea ei A-i iubi-o făr’ de seamăn; n-ai urma pe cei mișei. Dacă ai ști ce-nseamnă mama, sufletul i l-ai simți, I-ai vorbi cu voce blândă, iară gândul i l-ai ști. […]

Poezie creştină
426

Dacă ne batem chiar şi pentru agheazmă…

Odată, în timp ce ținea o predică despre răbdare, un preot care venise de curând la o parohie dădu credincioșilor un exemplu: ,,Îmi aduc aminte că într-o zi, de praznicul Bobotezei, venise multă lume la biserică. Se făcuse o coadă mare la agheasmă. Eu am încercat să îi rog pe credincioși să nu se înghesuie, […]