Poezie creştină
1851

Dacă toate acestea fi-vor învăţate

Fiii voştri singuri hotărăsc în viaţă Care-i meseria ce o vor urma, Fiii voştri singuri mai târziu învaţă Taina ei fierbinte, nobilă şi grea. Fiii voştri singuri mai târziu, fireşte, Îşi aleg iubita mângâind-o blând, Inima lor largă sinceră-şi rosteşte În privinţa asta cel mai greu cuvânt. Fiii voştri, însă, trebuie să-nveţe Din copilărie încă, […]

Poezie creştină
547

Și dacă?

Și dacă dincolo de noi E-un infinit uitat de ploi, Și drumuri fără de-napoi, Ne-or duce iarăși la război. Printre al stelelor puhoi, Ca-ntr-o oglindă de noroi, Nebuni ne-om bate noi cu noi, Fiind convinși că suntem doi?   Și dacă vechile cetăți Nu vor mai fi realități, S-or rupe și-or cădea peceți În fața […]

Poezie creştină
1898

Musca nemulțumită

 –  Doamne, nu-i dreptate-n lume, Zise musca supărată. Aș fi vrut să fiu albină, Să strâng miere ziua toată!   De-aș fi fost o albinuță, Aș fi fost mai fericită… Și i-a zis Domnul din ceruri: – Fii ALBINĂ, muscă mică!   Și atunci, ca prin minune, Musca se făcu albină, Se trezi într-o prisacă […]

Poezie creştină
508

De ce-ai venit în astă lume?

De ce-ai venit în astă lume? căci toate parcă-s prea străine și prea nepăsătoare trec sorbind din seva ce te ține.   Și ce motiv ai mai găsi să mergi spre acel ceva atât de îndepărtat, când înaintând te pomenești de fapt, la aceeași linie de start.   Și totuși o să mergi necontenit, căci orice […]

Poezie creştină
1877

Cântecul Floriilor

Mai e puțin și-i noapte… Pe ape crește fumul, De-aici și pân’ la Tine distanța-i doar de-o moarte. Pe cerc, sau pe spirală? Mai scurt pe unde-i drumul? Că harta care știe s-a zdrențuit din carte. Cu mine iau tristețea din struna de vioară: – Hai, somnoroasa tatei, vom mai dormi și-aiurea, Ne-așteaptă Luminânda să-i […]

Poezie creştină
6252

Am greșit!..

Merg creștinii la spovadă  Și se pun pe „spovedit”: Ba că soacrele-‘s cam acre Și i-au cam nedreptățit, Ba că șefii de la muncă Îi muncesc numai pe ei, Iar colegii lor trag chiulul, Cam înjură și-‘s atei.. Ba „muncesc și nu-mi dă banii”, Ba „plătesc și nu-mi lucrează”, Ba „mi-a luat pământ cu japca”, […]

Poezie creştină
1100

Eu, câteodată, mă visez în rai…

Eu, câteodată, mă visez în Rai… Într-o ogradă liniștită și cuminte, Unde buneii semănau mălai, Semințe de bostani pentru plăcinte…   La colțul casei flori de liliac Aruncă-n mine ploaie de petale… Și se așază sufletu-mi pe prag, În casa cea din lut, călcat cu paie…   Bujorii în grădină înfloresc, Și crinii și frumoasele […]

Poezie creştină
5354

A mai trecut un an…

A mai trecut un an,  A mai trecut un an, s-a dus, Şi-n veci n-o să mai vie, Şi câţi creştini ne-au părăsit, Şi câte suflete-au pornit Cu el în veşnicie… Aşa trec anii, după ani, Şi duc cu ei la vale, Şi pe bogaţi, şi pe sărmani, Pe mame dragi, lăsând orfani, Şi tot […]

Poezie creştină
849

Bătrânii cei cu suflet de copii

În ochii iernii au rămas la fel Bătrânii cei cu suflet de copii. Bunică ea și el acum bunel, Fetița cea de ieri și-un băiețel Cu tâmple albe, astăzi, argintii…   Și îi tot cheamă iarna pe la porți Cu fulgii ei pufoși, de catifea, Și-i numără, să vadă dacă-s toți, Copiii de-atunci, ce astăzi […]

Poezie creştină
756

Vântul pustiirii (Urgia cereasca)

Ultima poezie profetică – a Sfântului Ioan Iacob Hozevitul Iarăși lupte, iarăși sînge Iarăși zgomot de război, Iarăși lacrimi nesfîrșite, Iarăși valuri și nevoi! Cînd a șters sărmana lume Lacrima de pe obraz, Au venit năpraznic iarăși Alte valuri de necaz. Văduvele iar vor plînge Cu bătrînii cei sărmani Și copiii vor rămâne Iar cu […]