De ce-ai dat, Doamne?!

1303

De ce-ai dat, Doamne?!

(Lui Ozea Rusu)

Copiii leşină, nu-i bine,

Şi moarte picură din nori.

Şi chiar izvorului îi vine

Un fel de greaţă uneori.

Atâtea vorbe şi minciuni,

Atâtea seci promisiuni!

 

De ce-ai dat, Doamne, grai la om,

Iar nu la floare şi la pom?!

A prins a înălbi,

Precum ninsorile,

Şi tinereţea mea!

Mai bine ar vorbi

În lume florile,

Iar omul ar tăcea!

E falsă mila ori e mută,

Iar crucea de la piept e joc.

În moarte tot mai mulţi se mută,

Văzând că-n viaţă nu au loc.

Atâtea vorbe şi minciuni,

Atâtea seci promisiuni!

 

De ce-ai dat, Doamne, grai la om,

Iar nu la floare şi la pom?!

A prins a înălbi,

Precum ninsorile,

Şi tinereţea mea!

Mai bine ar vorbi

În lume florile,

Iar omul ar tăcea!

 

(Grigore Vieru)


Articolul Următor
Articole postate de același autor
360

Episcopul Ioan al Sorocii a participat la festivitatea dedicată încheierii Caravanei Recunoștinței, organizată la Ialoveni

În a doua parte a zilei de vineri, 7 octombrie 2022, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului VLADIMIR, Mitropolitul Chișinăului și al întregii Moldove, la invitația părintelui diacon Ioan SCUTARU, șef al Direcției Generale Educație a Consiliului Raional Ialoveni, Preasfințitul Ioan de Soroca, Episcop-vicar Mitropolitan, a participat la festivitatea de încheiere a Caravanei Recunoștinței, organizată cu prilejul Zilei […]