Bolile sufleteşti sunt mai uşor de tămăduit. Dacă toate simţurile tale se întorc spre Duhul Sfânt, atunci ele se sfinţesc. Cu aceeaşi putere, sfântul vindecă, iar răul ucide. Înţelegi? Despre aceasta vorbesc şi teozofii: „Dacă vrei, poţi. Întăreşte-ţi voinţa”. Numai că ei vorbesc omeneşte şi se bizuie pe puterile omeneşti. Întăresc voinţa, se silesc mai mult decât trebuie şi, la un moment dat, se pierd şi se dezechilibrează.
Modalitatea pe care o învaţă credinţa noastră – adică sfinţirea – este firească, fiindcă i se potriveşte omului prin însăşi natura lui. Toate sunt scrise în Sfânta Scriptură, dar noi nu vrem să pricepem. Trebuie să învăţăm să pricepem Sfânta Scriptură. Bolile sufleteşti se tămăduiesc prin sentimentul religios.
Cei mai mulţi spun: „Nimeni nu mă vrea, nu sunt bun de nimic. Oamenii nu mă înţeleg, nimeni nu mă iubește”. Aceasta vine din egoism. Când te întorci spre Dumnezeu, nu ceri nimic, nu eşti bosumflat, nu eşti mofturos, ci mulţumit cu toţi şi cu toate. Îi iubeşti pe ceilalţi şi te simţi pe deplin mulţumit.
Sfântul Părinte Porfirie, Antologie de sfaturi şi îndrumări, Editura Bunavestire, Bacău, p. 450-451
